Editorial de Bogdan Duca
Nu crâcnim când ni se spune că pensiile magistraților sunt atât de speciale încât până şi guvernul este impotent în efortul de a le discuta.
Nu comentăm nici măcar că avem o televiziune publică ce strânge cu devotament datorii după datorii ca să nu ne ofere în schimb nimic: nici măcar reluări cu umor din revelioanele de altădată….
Dar suntem toți foarte iritați că Primăria generală a dat un amărât (da, la bugetul Bucureștiului e o sumă amărâtă) de milion de euro pentru viitoarea catedrală patriarhală ortodoxă.
Poate să nu ne placă proiectul catedralei (mie personal nu îmi place deloc), poate să nu ne placă de primărița Bucureștiului (mie personal îmi place), putem fi ortodocși (eu nu sunt) sau nu, credincioși sau nu, dar cred că toți avem obligația de a avea un simț al proporțiilor și al rațiunii.
Catedrala patriarhală, ne place sau nu, este singurul proiect serios al României pentru Centenarul Unirii. Mai știți vreun altul?
E o ctitorie monumentală care va rămâne şi în 2118, şi în 2218..
Nu ne place nouă? O să placă altora şi foarte probabil va aduce mai mult profit României decât rachetele și avioanele cumpărate ca să aibă şi hegemonii noştri niște miliarde în buzunar.
Ce? Niciunui parizian cu bun gust nu i-a plăcut schela aia uriaşă pe care se urcă acum milioane de turiști în fiecare an, aducând un profit frumos Parisului.
Nici Catedrala San Pietro nu a plăcut (mie nu îmi place deloc nici acum), dar ce ar fi Roma fără ea?
Casa Poporului nu place nimănui dintre românii cu mofturi, dar este singurul obiectiv turistic vandabil din tot Bucureştiul. Pentru că place, atrage, face curioşi pe turişti.
Deci nu e vorba de gustul meu sau al cine ştie cărui mofturos. Este vorba de felul în care un monument ştie să cucerească conştiinţele unei societăţi şi unui timp.
Catedrala patriarhală este, repet, singurul proiect monumental serios al României de după revoluţie.
Şi este singurul monument construit după revoluţie care se adresează poporului român în ansamblul său. Papa Ioan Paul al II-lea a simţit importanţa acestui monument, fiind unul din ctitorii, ne-ortodocşi, ai aceste viitoare Catedrale. Cu atât mai mult ar trebui să conştientizăm asta şi noi, românii care nu suntem creştin ortodocşi, că suntem catolici, protestanţi, evrei, musulmani, atei, agnostici sau…pseudo-ortodocşi.
Am oprit la o biserică şi am pus nişte bani cu ajutorul meu pentru Catedrala patriarhală. Nu mult, de o cărămidă, acolo…. Dar au fost cu bună-credinţă creştinească şi românească.
Sursa: Blogul lui Bogdan Duca