CHIȘINĂU, 9 sept — Sputnik. Mai degrabă aur decât un simplu document. Astfel am putea descrie într-o formă ironică pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, care îi permite să plece peste hotare.
Costul prefectării pașaportului străin în 30 de zile calendaristice este de 850 de lei, ceea ce constituie aproximativ 40 de euro.
Pentru perfectarea documentului într-un termen mult mai mic suma crește mai că în progresie geometrică. Costul acestei operațiuni în 15 zile este de 1060 lei, în 10 zile cetățeanul este nevoit să scoată din buzunar 1280 de lei, în 5 zile — trebuie să verse în caznaua statului 1490 de lei, timp de 24 de ore perfectarea pașaportului străin costă 1700 lei, însă dacă cineva are nevoie să aibă la mână pașaportul în 3 ore, atunci acest moft îl poate costa 2550 lei.
Este evident că cererea naște oferta. Însă este oare cazul tranzacțiilor de piață pentru instituțiile statului, care servesc interesele cetățeanului, în special acelea care se ocupă de perfectarea și emiterea documentelor care confirmă identitatea cetățeanului Republicii Moldova.
De ce costul perfectării pașaportului străin în Moldova este atât de mare? La această întrebare a răspuns, solicitat de Sputnik Moldova, expertul economic Victor Ciobanu.
„Asemenea prețuri pentru perfectarea documentelor în Moldova, care este cea mai săracă țară din Europa, reprezintă un business cinic cu cetățenii, care continuă încă din momentul constituirii întreprinderii de stat „Registru". Să luăm spre exemplu o serie de țări dezvoltate, documente similare costă de câteva ori mai puțin. Apare o singură întrebare: ce face statul cu acele supraprofituri pe care le încasează de la cetățenii țării pentru perfectarea pașapoartelor străine și altor documente de identitate. Cred că o anchetă a cheltuirii acestor fonduri ar scoate la iveală mai multe detalii interesante", a menționat Ciobanu.
Potrivit expertului, Moldova este greu a fi calificată ca o democrație dezvoltată, motiv pentru care statul nu pierde șansa să facă business cu cetățenii pe mai multe segmente, și toate din buzunarul lor. Iată de ce, potrivit lui, în popor i se mai spune „fabrica de carton".
„Schema funcționării este foarte simplă: atunci când cetățeanul are nevoie să-și perfecteze un astfel de document într-un termen redus, el nimerește în această capcană a statului și este nevoit să achite orice sumă i se spune, costul de producție al documentului este de doar 2-3 euro. Probabil că în orice alt domeniual activității publice sau a businessului privat este ireal să obții un supraprofit similar", a subliniat interlocutorul Sputnik.
Rădăcinile acestor probleme, potrivit expertului, cresc încă din anii '90, atunci când lista serviciilor publice cu plată conținea peste cincii mii și jumătate de poziții. Prin intermediul sistemului de stat „ghilotina" se încerca reducerea acestora și chiar au fost înregistrate anumite succese, însă în ceea ce privește perfectarea pașapoartelor și altor documente, care confirmă identitatea, totul a rămas intact.
În ce privește categoriile social vulberabile ale populației, economistul spune că acestea ar trebui să aibă scutiri, însă sistemul birocratic va pune atâtea piedici, încât persoanele cu venituri mici oricum vor fi nevoite să achite costul deplin.
„Luând în considerare nivelul de sărăcie, în special care domină în rândul categoriilor social vulnerabile ale populației, dar și faptul că statul îi scurge de bani pe cei cu venituri înalte pentru perfectarea de urgență a documentelor, pensionarii și invalizii ar trebui să primească aceste documente în general gratis. Este greșit să credem că toți 650 de mii de pensionari vor dori imediat să plece toți peste hotare la copiii sau nepoții lor, care muncesc acolo. Doar 5-7 la sută dintre cetățenii acestei categorii se vor folosi de aceste servicii", a conchis Victor Ciobanu.
