BUCUREȘTI, 7 sept — Sputnik. Ministerul Afacerilor Externe și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noile modificări efectuate de Rada Supremă de la Kiev pe 5 septembrie, în special în ceea ce privește articolul 7, care vizează învățământul în limbile minorităților naționale.
Diplomația română reamintește că, potrivit prevederilor Convenției — cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța în limba sa maternă.
"Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina", se arată în nota MAE.
Tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.
„Ne exprimăm așteptarea ca drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina sa fie prezervate și subliniem preocuparea constantă a autorităților române față de această problematică", se spune în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe de la București.
Reamintim că pe 5 septembrie Rada Supremă a Ucrainei a votat noi modificări la legea învățământului, care prevede lichidarea tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților etnice, inclusiv cele românești. Comunitatea românilor din Bucovina de Nord a expediat un apel președintelui Petro Poroșenko, în care cer blocarea intrării în vigoare a noii legi prin procedura de veto.
Anterior, îngrijorarea față de lichidarea școlilor românești din Ucraina și-a exprimat și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, a îndemnat la denunțarea în mod unilateral a tratatului de bază semnat în 1997 între România și Ucraina, în cazul în care Kievul va lichida școlile cu predare în limba română.
