BUCUREȘTI, 6 sept — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Am insistat în multe articole și emisiuni de televiziune ca anul 2017 să se numească "Anul Mihail Kogălniceanu". Motivul — simplu: Kogălniceanu a fost omul politic cel mai complet, cu cele mai multe realizări — poate din istoria României, în orice caz din perioada de până la Marea Unire.
Pentru majoritatea celor care mai cunosc o brumă de istorie, Kogălniceanu a fost cel ce a declarat Independența de stat a României, la 9 mai 1877 — ceea ce este oricum imens pentru un om politic, dar reprezintă doar un moment din imensa operă a lui Mihail Kogălniceanu.
De fapt, ceea ce se știe prea puțin despre nobilul moldovean este de o vastitate… cât istoria nostră modernă! La aniversară îmi permit să public o modestă înșiruire, dar pe care vă sfătuiesc să o citiți reflectând asupra fiecăruia dintre puncte; în opinia mea acestea depășesc, individual, opera de o viață a altor personalități, chiar mai cunoscute decât Kogălniceanu!
- în primul rând fost unul dintre vizionarii Revoluției de la 1848, reușind, alături de Vasile Alecsandri, Ion Ghica și Dumitru Brătianu să atragă de partea română sprijinul unora dintre Marile Puteri
- a avut un rol determinant în nominalizarea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor;
- a avut un rol major în stabilirea Capitalei la București;
- a reușit să conlucreze, ca premier, cu marele dar dificilul Alexandru Ioan Cuza realizând reformele ce vor sta la baza tânărului stat român — și sunt și azi model pentru unele instituții fundamentale, cum ar fi parlamentarismul;
- a slujit, ca operă de o viață, reforma agrară, inclusiv Legea rurală;
- a pus în practică secularizarea averilor mânăstirilor supuse străinătății;
- a înființat Curtea de Conturi
- a pus în practică ideea sistemului bancar popular — prin Casa de Economii și Consemnațiuni;
- a dat "Legea privind organizarea puterii armate", punând bazele Armatei române moderne;
- a pus bazele democrației moderne prin Legea electorală;
- a schimbat sistemul de educație prin Legea instrucțiunii publice
- a creat una dintre cele mai importante pagini ale statului de Drept Modern, prin Codul penal și Codul civil.
- a participat la actul de independență al Principatelor Unite, "plebiscitul" și noua Constituție votată atunci — "Statutul dezvoltator al Conveției de la Paris", primul act politic major la care erau invitatți să participe românii.
- a rezolvat două probleme social-demografice cumplit de grele, mai dificile decât orice altă problemă de acest gen cu care s-a confruntat vreun conducător român vreodată — problema țigănească, adică a robilor recent eliberați, și problema evreiască, adică a masivei migrații evreiești prin județele din nord-est;
- a negociat cu un Imperiu Țarist renăscut, susținut de Imperiul German și cel Austro-Ungar problema întregirii țării cu Dobrogea;
- a organizat diplomația română pe baze moderne, de la Kogălniceanu încoace aceasta fiind, în multe situații, un punct forte al României;
- a condus reorganizarea Dobrogei și integrarea administrativă și economică a provinciei recuperate;
- a avut o activitate publicistică remarcabilă;
- a scris minunate lucrări de istorie;
- a fost cel mai mare orator român, discursurile sale constituind una dintre cele mai de seamă pagini din cultura națională.
Și toate astea, dar și multe altele, în numai 73 de ani de ani de viață: 6 septembrie 1817 — 1 iulie 1891. Mihail Kogălniceanu, cel care merită pe deplin titlul de "părinte al României".
Din păcate zilele acestea românii au primit o veste rea și jignitoare — iar conducătorii de azi, ca o ofensă adusă marelui Kogălniceanu, tac fără replică!
Concret, este vorba de un gest incalificabil comis de Ucraina, o țară în favoarea căreia conducerile nevolnice ale României au renunțat absurd și detestabil la românii și teritoriile ocupate abuziv. Gestul se referă la închiderea școlilor cu predare în limba română până în anul 2020, conform unor modificări normative, votate de Rada Supremă de la Kiev în seara de 4 septembrie.
După 2020, educația în limba română se va limita la grupe separate la nivel preșcolar și se va permite studiul câtorva discipline "în limbile oficiale ale Uniunii Europene, printre care și limba română", transmite Sputnik.
Să mai comentăm că influentul grup radical, extremist, "Svoboda", consideră că nici aceste drepturi minore nu ar trebui acordate, deoarece "limbi ale Uniunii Europene ne destramă țara".
Jignitoare pentru amintirea celui care a declarat "Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare" este lipsa de reacție a oficialităților române. În replică, guvernul ungar a exprimat "cel mai puternic protest împotriva noii legi educaționale" adoptate de Ucraina — după cum declară Árpád János Potapai, secretar de stat — atenție, pentru politică națională!
Da, ungurii au și așa ceva, politică națională! România are "războaie hibride", agenturi contra "propagandei ruse", parteneriate contra "pericolului rusesc" și "terorismului" — numai politică națională nu — e ceva nepotrivit pentru o țară europeană, spun diverse personaje plătite din banii statului. E firesc deci ca o asemenea stare de spirit să nu fie compatibilă cu ideea de "An Mihail Kogălniceanu".
Mulțumim pentru România pe care ne-ai creat-o, Mihail Kogălniceanu! Iartă-ne pentru că, după 200 de ani, singurele lumini naționale ale prezentului sunt… umbrele trecutului.
