BUCUREȘTI, 24 aug — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Pentru început să spunem că, dintre toate vizitele efectuate de un șef al statului francez la București, "ediția Macron" a fost cea mai puțin interesantă pentru publicul român. De exemplu, la ora la care Macron vizita alături de Iohannis Muzeul Satului, așa cum se cuvenea să facă un francez venit la "les paysans du Danube", televiziunile de știri transmiteau cu totul altceva decât întâlnirea la cel mai înalt nivel franco-română.
Asta nu înseamnă că Macron nu s-a remarcat prin excelență — elegant, șarmant, spiritual, cu totul altă apariție decât predecesorii săi, Hollande și Sarkozy. La rândul său, președintele României a fost la înălțime — la nivelul de reprezentare nu i se poate reproșa nimic.
Problema este alta — Emmanuel Macron a venit cu un scop clar și care ține de tupeul unui stat puternic față de un membru de categoria a doua. Presa europeană a anunțat vizita lui Macron prin prisma unui singur obiectiv — reglementarea fenomenului detașării lucrătorilor din România și estul Europei, care a început să-i deranjeze pe "sensibilii" occidentali. Această procedură a utilizării unor salariați angajați în est și detașați în vest, de aici rezultând salarii și impozite mai mici, un "dumping social" cum e numit în presa vestică, nu este apanajul (poate nici invenția) firmelor estice, ci e folosit din greu de firme cu acționariat vestic.
În acest moment, cifrele arată că 1% din totalul forței de muncă din Occident este din categoria "detașați". Ori, Macron a venit în România să dea un semnal pentru tot Estul — opriți acest fenomen!
Am spus că e vorba de tupeu peste limite întrucât „dumpingul social" este nimic pe lângă altele manevre pe care Occidentul le practică de 30 de ani în Est. Din acestă categorie fac parte — plata impozitlui pe profit al firmelor occidentale NU în țara estică în care se realizează profitul, ci în Occident; intervenția în forță, traficul de influență, de fapt, realizat de diplomația occidentală în favoarea firmelor din țările lor; susținerea băncilor occidentale prin îndatorarea statului român în perioada crizei; exporul profitului băncilor în Occident, prin "optimizare".
Această scurtă enumerare, care ar putea fi extinsă de specialiști, face ridicolă plângerea Occidentului în legătură cu "detașările". Sigur că România ar trebui să nu mai permită ca lucrătorii români să fie bătaia de joc a angajatorilor occidentali — iar exemple sinistre au fost destule și recente — dar nu acesta a fost demersul distinsului prezident francez.
Nu știu cum să interpretez faptul că Macron a spus clar că dorește o Directivă europeană în domeniul transporturilor, act care ar afecta (firmele din) România, chestiune la care Klaus Iohannis a replicat că, deocamdată, nu are o poziție în această privință.
A fost un răspuns diplomatic? O tragere de timp pentru realizarea unui front comun cu… Estul? Sau pur și simplu Iohannis a spus adevărul, iar România nu are o variantă proprie, deși e vizată direct?
Macron spune clar — actuala reglementare "e un cadru prea slab". Iar în cazul în care nu se rezolvă problema, Macron vine și cu ceva ce seamănă cu o formă de șantaj: "Va avea loc o distrugere a UE pentru că nici o țară dezvoltată și cu costuri salariale ridicate nu poate accepta ca sistemul să continue astfel".
Încă un amănunt — de la instalarea sa în fruntea Franței, Macron se află într-o campanie internațională de demonstrare a puterii și importanței Franței — și așa, evident. Atitudine aceasta s-a văzut și acum, fiindcă, de fapt, președintele francez nu a făcut nici un pas clar în lateralul cererilor sale ferme.
Este de văzut ce va face mâine în Bulgaria, ce mesaj va transmite acolo. Cert este că, întotdeauna, în spatele amabilității și șarmului occidental se află interese extrem de tăioase.
