BUCUREȘTI, 18 iul — Sputnik, D. Dragoș. Fără zgomot, într-o discreție desăvârșită, unul dintre cele mai importante dosare de creare a unui grup infracțional în vederea devalizării unei bănci a fost clasat. Dosarul a fost început de DIICOT în 2015, preluat de DNA, vizează credite uriașe luate în condiții incredibile, ridicole, de la cea una dintre cele mai mai imporante bânci (străine) din România — și implică nume de prim rang din politică și media.
Concret și pe scurt, e vorba de BRD, Remus Truică, Elena Udrea, Adrian Sârbu (ex ProTv), S.R.Stănescu și alții. Total — 43.5 milioane de euro.
Zilele acestea, un foarte bine informat personaj, preotul româno-american Chris Terhes, se află în România. În cursul serii, a publicat pe profilul său de Facebook o notă, din care citez:
"DNA a clasat azi un nou dosar. De data aceasta e vorba despre un dosar făcut în 2015 de DIICOT, apoi cerut de DNA, care-l privea pe Remus Truică, Udrea, Sorin Roșca Stănescu și alții".
Ce se numea odată — "Cea mai mare mafie bancară"
Sursa lui Terhes este Antena 3, care consemnează banal, punând accentul pe una dintre țintele predilecte, Elena Udrea:
"DNA închide dosarul creditelor bancare în care apare şi numele Elenei Udrea. Elena Udrea era suspectată de complicitate la abuz în serviciu. În acelaşi dosar au fost cercetaţi mai mulţi oameni de afaceri printre care şi Remus Truica. Direcția Națională Anticorupție a clasat faptele".
Actorul principal din afara băncii, Remus Truică, dă o declarație, parcă în bătăie de joc, postului menționat:
"S-a încercat trimiterea la DIICOT, dar de acolo l-au trimis înapoi, la DNA. Acest ping-pong nu ar fi trebuit să aibă consecințe asupra mea. De pe 19 mai 2015 s-a instituit control judiciar asupra mea, inclusiv sechestre, nu am avut voie să ies din țară timp de doi ani", a declarat Remus Truică la Antena 3.
Ce diferență față de 19 mai 2015, data deschiderii extraodinarului dosar, când Antena 3 titra "Cea mai mare mafie bancară din ultimii 10 ani: Zeci de milioane de euro la Udrea, Truică şi Adrian Sârbu". Iar relatarea implicată de atunci nu semănă de loc cu consemnarea blazată de mai sus. Chiar Mihai Gâdea comenta la "Sinteza zilei": "Reţeaua politico-mafiotă a furat 43,5 milioane de euro de la bancă".
"După ani de zile în care mafia a stăpânit aproape orice în România, scandalul creditelor luate de milionari dezvăluie cea mai mare fraudă bancară", scria redactorul Antenei 3, care adaugă și un comentariu extrem de bizar pentru postul în cauză: "România are un sistem de corupţie greu de distrus, însă lucrurile merg spre bine".
Credite de milioane de euro chiar şi într-o singură zi
Ziariștii vremii consemnează declarațiile procurorilor, conform cărora Remus Truică, om de afaceri (fără profit declarat de mulți ani, evident, și fost șef de cabinet al premierului Adrian Năstase) ar fi fost şeful "grupării infracţionale care urmărea obţinerea unor credite de zeci de milioane de euro".
Procurorii mai menționează că, în patru ani, Remus Truică ar fi obţinut "zeci de credite pe care nu le-a mai achitat". Iar "procedura" de creditare era aranjată astfel încât membrii grupului obțineau un credit de milioane de euro chiar şi într-o singură zi!
Printre alții, în dosar apar, așa cum menționam, cunoscutul patron media Adrian Sârbu și Elena Udrea. Interesant este că presa vremii consemnează că martorii din dosar ar fi dezvăluit "în cele mai mici detalii cum s-au inventat proceduri speciale şi pentru Elena Udrea" iar din rechizitoriu "reiese că reprezentanţii băncii au mers personal ca să ia semnături de la Elena Udrea şi Dorin Cocoş" — menționează A3, care precizează că Udrea a primit în aceste fel un credit preferenţial de peste 3 milioane de euro, dar și că, în aceleaşi condiţii, "a primit şi fostul patron al agenţiei Mediafax, Adrian Sîrbu, 4 milioane de dolari".
Din dosar reiese deci clar nu doar existența unei grupări de speculanți politico-mediatici, dar și o rețea în interiorul băncii, care organiza și asigura buna desfășurare a acestei "proceduri" prin care banii BRD ajungeau, în răstimp de ore și zile, în buzunare conectate la politică.
Interesant este că în cazul Udrea, BRD se pretează și la o acoperire — acceptând ca un personaj fără posibilități financiare să preia imensa datorie a cunoscutei Elena Udrea, ignorând orice nprmă BNR dar și de minimă prudență bancară.
Rețeaua funcționarilor BRD, anchetată de DIICOT
Aprigii procurori DIICOT și DNA au sesizat inițial implicarea (funcționarilor) băncii și l-au inclus în dosar pe directorul general adjunct al băncii, Sorin Popa, și pe directorul economic, Lucian Cojocaru. (Despre componența dosarului, un articol bine documentat a scris România Liberă http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/remus-truica--audiat-la-diicot-378822)
Apoi, cercetarea a continuat, DIICOT depistând o întragă rețea în bancă, după cum consemna Hotnews un comunicat al procurorilor în mai 2015:
"Pentru desfășurarea în condiții optime a activității infracționale, suspecții și-au asigurat sprijinul celorlalți membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD — GSG, respectiv (…), care, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către agențiile Europa si Primaverii, care funcționează în interiorul Sucursalei Dorobanți a BRD- Grup Dorobanti. În acelasi scop, suspectii i-au atras în activitatea infracțională pe (…), director executiv în cadrul BRD, (…), director comercial în cadrul BRD, (…), director la Agenția Europa, (…), director al Agenției Primăverii, (…), director la Agenția Europa și (…), director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanți", scriu procurorii DIICOT.
Nu am redat numele pentru că nu sunt relevante pentru analiza noastră, dar le găsiți pe link-ul indicat. Relevantă este structura funcțiilor de conducere implicată în acest dosar interesant, o adevărată organigramă a obținerii de credite în condiții preferențiale. Dar, oare vorbim de credite?
Banca internațională reacționează, dar spune adevărul?
Interesantă este, în multe sensuri, reacția BRD, exprimată de PDG-ul Phillipe Lhotte printr-un comunicat, pe care îl vom analiza pe pasaje:
"BRD salută progresele făcute de ancheta DIICOT în privinta fraudei cu credite comisă împotriva băncii. Această anchetă se referă la dosare vechi pe care le-am adus la cunoștința organelor de cercetare acum aproape trei ani și care privesc fapte descoperite de serviciile de control intern ale BRD și Societe Generale".
Menționăm că nu s-au făcut precizări asupra acestor "aduceri la cunoștință", sau despre "desoperirile serviciilor de control intern", cât despre consecințe — principalul culpabil, Sorin Popa, avea să părăsească BRD abia în 2013 — deci, dacă banca descoperise aceste "dosare vechi", cum de mai era în structuri?
În plus, mai mulți ziariști și analiști au stras atenția încă din 2008 asupra neregulilor majore privind dosarul de credit al Elenei Udrea; iata de exemplu ce scria cunoscutul analist Radu Soviani în 2008: "Este evident că doamna Udrea nu îndeplinește condițiile de bancabilitate pentru un credit de 3,2 milioane de Euro, și atunci, îndeplinește alte condiții". Iată aici articolul care atrăgea atenția opiniei publice, deci și BRD, asupra problemelor creditului Elenei Udrea. Menționăm că, întâmplător sau nu, la acea vreme, tatăl lui Soviani era unul dintre cei mai respectați directori din Ministerul de Finanțe.
Dar să continuăm cu mesajul președintelui director general al BRD, Phillippe Lhotte:
"Impactul financiar referitor la aceste dosare a fost integral acoperit cu provizioane în acel moment". Din nou pauză.
Paranteză — un academician intervine exasperat pe Forum!
Intrând în discuțiile de pe forumul Hotnews http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20175568-povestea-creditelor-neperformante-date-brd-cum-ajustau-neperformantele-pentru-banca-iasa-bine-controalele-bnr-vezi-text-cum-arata-raport-control-brd-bancii-nationale.htm pe această temă, academicianul Iulian Văcărel (fost decan ASE) vine cu următoarea paralelă:
"Prin 1994, când actuala BRD. era încă "Banca de investiții" (…) am fost contactat de persoane la vârf din conducerea băncii (…) contra unei remunerații foarte consistente, mi s-a propus să găsesc soluțiile și procedurile pentru a scoate din portofoliul băncii clienții și posesorii de credite incerți, neperformanți,litigioși și alții similari, cu sume individuale peste 1 milion USD fiecare, per total undeva în jur de 500 milioane USD. (…) Am sesisat toate acestea, cu multe amănunte inclusiv cu explicarea faptului că este posibil așa ceva, unui prim-viceguvernator al BNR. (…) Văd aici enunțarea lupilor mari, șacalilor prinși mai mult din întâmplare. (…) Mai sunt încă de zece ori pe atâtea credite îndoielnice care sunt "provizionate", dar vor fi tot nerecuperabile".
Asta despre "provizionarea" acestor credite "neperformante" — în argou "țepe", care, după cum știe oricine, nu pot fi obținute decât cu colaborarea (funcționarilor) băncii. Știe oricine, dar PDG-ul Phillippe Lhotte se face că nu a auzit de așa ceva, fiincă mai scrie ceva epocal în comunicatul său — de fapt, al BRD:
"Sunt totuși foarte surprins de cercetarea în acest dosar a doi directori generali adjuncți în funcție, împotriva cărora, în mod evident, BRD nu a depus nicio plângere și în care îmi păstrez toată încrederea. Sunt optimist în privința evoluției dosarului în ceea ce îi privește. BRD va continua să colaboreze cu maximă transparență cu autoritățile pentru finalizarea acestui dosar".
Ei bine, iată cum sunt categorisiți cei inculpați în dosar de DIICOT, iată pasaje din comunicatul instituției din 19 mai 2015:
"Doi dintre liderii grupării infracționale, folosindu-se de funcţiile deţinute în cadrul BRD — GROUP SOCIETE GENERALE, au racolat şi controlat activitatea mai multor persoane subordonate şi aflate în raporturi de muncă cu banca (…) Cel de-al treilea lider al grupului infracţional organizat inculpatul TRUICĂ REMUS (…)"
Cu alte cuvinte, Remus Truică, aparent principalul beneficiar al creditelor, era trecut de avizații procurori ao Georgianei Hossu abia pe locul trei, după cei doi bancheri, care au organizat rețeaua plăților, pardon creditelor.
Despre plăți, lobby, influență și "țepe" date celor deștepți
Mi-a scăpat un cuvânt — "plăți" — iar gura păcătosului… o mai nimerește. Una dintre ipoteze de lucru atunci când avem de-a face cu politicieni cu rol determinant în stat, cu patroni media și oameni cu influență (Sârbu, Cocoș, SRS), este crearea unui grup de lobby, asta spus eufemistic, mai ales în condițiile legialției din România.
Cu alte cuvinte, nu pot să cred că o instituție performantă, cu experiență uriașă cum este Societe Generale este "țepuită" de niște directori de la București, care mai și angrenează o întreagă rețea de funcționari, români și ei — și discreți ca tot românul. Notta bene, SG mai suferise cu câțiva ani înainte un scandal monstru chiar în Franța, cazul Jérôme Kerviel, cu pagubă de 7 miliarde de USD și acuzații de corupție.
Tot despre afaceri tenebroase ale patronului BRD, Societe Generale, scrie și cotidianul francez Le Monde, care relevă rețeaua imensă de companii offshore a băncii, deschise prin intermediul grupului de avocați Mossack Fonseca, care a generat cel mai mare scandal al ascunderii banilor în paradisuri fiscale.
"În total, Société Générale deţine 979 de companii offshore, înregistrate de firma Mossack Fonseca", scria Le Monde.
O cheie a afacerii — când a sesizat BRD procuratura?
Da, o cheie a afacerii — sub forma unei întrebări: BRD spune că a sesizat DIICOT, dar când? Într-un SMS transmis chiar în timpul unei emisiuni "Sinteza zilei" jurnalistului Răzvan Savaliuc, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, își asumă primirea sesizării BRD.
" Sesizarea a fost făcută de către BRD în iunie 2013, pe timpul mandatului meu, cu viza și la solicitarea mea. Nu sunt sluga nimănui, eu am pornit cauza. Nu a fost închis dosarul, s-au făcut acte. Mulțumesc", a scris Alina Bica, conform blogului Radu Soviani.
La întrebările lui Soviani referitoare la data sesizărilor, BRD o contrazice pe Bica, afirmând că reclamaseră la DIICOT cu 6 —7 luni înainte. Se pune nu numai întrebarea de ce ar fi mințit Bica, dar și problema logică — de ce l-ar fi menținut BRD în structurile sale pe principalul inculpat, Popa, până în aceeași perioadă menționată de Alina Bica — jumătatea lui 2013?
Concluzie în clar-obscur — sau unde a dispărut "Cea mai mare mafie bancară"?
Ca o concluzie — rezultă că în dosar exustă două categorii de fapte — unele clare, alte obscure.
La capitolul "fapte clare" sunt obținerea în condiții "speciale" a creditelor de către persoane influente, apoi deturnarea banilor și, pe cale de consecință, țeapa dată băncii.
La capitolul "fapte obscure" sunt utilizarea și/sau depozitatea banilor — milioane de euro! — dar și felul în care experimentata BRD GSG a fost penetrată și păcălită de o rețea autohtonă. Plus urmările, la fel de obscure după cum se vede, ale "reclamației" făcute de bancă la DIICOT.
Deci, pe scurt, acesta este dosarul pe care DNA l-a clasat. Zeci de milioane, oameni politici, grupuri de influență — iar peste toate o bancă, una dintre cele mai puternice grupuri financiare internaționale din România. Unde a dispărut "Cea mai mare mafie bancară"? Caz de doi bani, nu-i așa? E mai spectaculos Voiculescu…
