BUCUREȘTI, 13 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Știrea momentului este că premierul Tudose a semnat numirea lui Leonid-Augustin Moisiu în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP).
Coincidența face să avem premier născut pe 6 martie — data instalării guvernului Petru Groza — iar acum avem și șef al funcționarilor publici născut pe 23 august (1965).
Moisiu este economist și a avut funcții de răspundere în cadrul primăriei Slatina, fiind considerat un om de încredere al primarului PD (PDL) Darius Vâlcov. Tot această încredere din partea partidului, dar probabil și profesionalismul de care a dat dovadă, l-au făcut pe premierul Emil Boc să-l numească în funcția de prefect al județului Olt, înlocuidu-l pe prefectul numit de PSD și premierul Tăriceanu, Daniel Șarpe.
Leonid-Augustin Moisiu a fost instalat în funcție de însuși ministrul de atunci Adrian Videanu, care a venit personal la Slatina pentru oficierea instalării. A rămas prefect până în 2012, când premierul PSD Victor Ponta l-a schimbat din funcție.
Moisiu s-a făcut cunoscut pentru războiul dus cu fosta soție, Monica Meleru, atât în cadrul instituției primăriei, cât și în instanță, fapt relevat de presa locală.
"În loc să se preocupe de creșterea nivelului de trai al oamenilor din Primăria Slatina, Leonid-Augustin Moisiu pare preocupat mai mult să se războiască cu fosta soție", scria în august 2013 publicația „Linia întâi", care completează — "În cazul dat, Monica Meleru este victimă sigură, iar fiica acesteia, Olimpia Moisiu, o victimă colaterală!"
Monica Meleru, funcționar public, a ajuns în instanță pentru a-și obliga soțul să-și achite pensia lunară de întreținere, dar și pentru a fi repusă în drepturi. Meleru și-a pierdut locul de muncă "eveniment produs cu largul concurs al fostului ei soț", scrie sursa citată.
Bomba vine însă în 2015, când CNSAS în deconspiră pe Moisiu ca "recrutat de fosta Securitate pe vremea când era militar în termen", primind numele conspirativ „Ştefănescu".
Student în primul an la ASE (1984) a primit chiar o misiune de "supraveghere informativă în rândul studenţilor români şi străini". Din datele transmise de CNSAS, rezultă că, pe 12 noiembrie 1984, Moisiu a semnat un Angajament, numele conspirativ devenind „Sergiu". Doi ani mai târziu, în octombrie 1986, "a fost abandonat din reţea", menționa CNSAS, care, în ciuda celor descoperite, îi eliberează o adeverință că nu poate fi numit "colaborator al Securității". Motivul este că Moisiu nu a furnizat informații care să facă referire la "atitudini potrivnice regimului totalitari" — cu alte cuvinte Moisiu a fost un "informator de bine", așa cum au mai fost și alți câțiva. Minunile democrației! Iată adeverința CNSAS, precum și un fragment de raport informativ, bazat pe "sursa" devenită acum secretar de stat.
"Notă informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ Sergiu. (…) Sursa îl cunoaşte pe acesta din perioada satisfacerii stagiului militar. (…) Până în prezent, sursa nu l-a auzit comentând defavorabil politica partidului şi statului nostru. De asemenea, nu este cunoscut cu rude în străinătate, iar în facultate nu şi-a creat relaţii în rândul studenţilor străini".
Tot în 2015 a reieșit că Moisiu s-a numărat printre "beneficiarii controversatelor avansări ale rezerviştilor din MapN efectuate de Gabriel Oprea — de la gradul de sublocotenent a „sărit" direct la cel de maior", menționa, pe 2 septembrie 2015, Evenimentul de Olt".
Este un nou caz de numire bizară într-o funcție de o asemenea importanță, care dovedește încă o dată felul în care sunt alese persoanele care trebuie să ducă la îndeplinire "ambițiosul program de guvernare". Desigur, un funcționar apreciat și promovat de Emil Boc, de Adriean Videanu și de primarul pe care Băsescu "îl cunoștea de mic", Darius Vâlcov, fost informator, beneficiar al scandaloaselor ridicări în grad al lui Gabriel Oprea — un asemenea om este perfect capabil să pună în practică gândirea PSD.
