BUCUREȘTI, 12 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Anunțată triumfal, aprobarea Departamentul de Stat transmisă aseară printr-un comunicat ce se referă la vânzarea către România a sistemele militare "Patriot", destinate aparării antiaeriene. Tranzacția este estimată la 3,9 miliarde de dolari, deci ceva mai mare decât valoarea inițială de circa 3.5 miliarde, dar, desigur este încă o estimare.
În comunicat se menționează că The Defense Security Cooperation Agency (Agenția de cooperare in domeniul securitații militare) a furnizat certificarea necesară, notificând și Congresul SUA în legătură cu această "posibilă tranzacție", având data emiterii 10 iulie 2017.
Pe lista celor achizițioante prin această tranzacție se regăsesc, printre altele, 7 sisteme Patriot, 7 seturi radar AN/MPQ-65, 28 de stații de lansare M903, 56 de rachete ghidate Patriot MIM-104E TBM (GEM-T), 168 de rachete Patriot PAC-3 Missile Segment Enhancement (MSE), li alte dotări, pe care specialiștii le pot afla din comunicatul Defense Security Cooperation Agency. Lista mai cuprinde echipament de comunicații, echipamente și dotări pentru testări, auxiliare, generatoare, piese de rezervă, documentație etc — în total ajungându-se la suma de 3,9 miliarde USD. În acest cost sunt incluse și stagii de pregătire pentru personalul care va deservi modernul sistem de apărare.
Cei care vor livra echipamentele sunt celebrii coloși de producție militară Raytheon Corporation și Lockheed-Martin. La acest punct, americanii fac o precizare de maximă importanță: nu există "offset agreements" cunoscute cu privire la această tranzacție — cu alte cuvinte, spre deosebire de alte state care cumpără la asemenea sume uriașe prin intermediul "offset-ului militar", România ia cu banii jos, un aspect condamnat de multe ori în trecut de politicieni și analiști, chiar de cei care sunt actualmente la putere sau în opoziție.
Pe scurt, offset-ul militar presupune achiziția în paralel cu investiții ale țării furnizoare, care să ducă, în final, la acoperirea valorilor din servicii și venitul rezultat. Nu, acum, ca și în cazul tuturor achizițiilor făcute de România după 1989, țara noastră a plătit în cel mai dezavantajos mod. De aceea americanii au ținut să specifice că nu s-a discutat despre nici un offset în acest caz. Poate că de aceea s-a supărat Liviu Dragnea când șeful Statului Major General s-a apucat să vorbească de capul lui despre această achiziție, trecând peste Guvern, cel care, de fapt, realizează această tranzacție și discută condițiile.
"Aceasta vânzare va întări obiectivele politicii externe și securității naționale ale SUA", se spune în comunicat, care precizează abia în partea a doua a frazei "ajutând la îmbunătățirea apărării unui aliat NATO". Deci, pe banii românilor, americanii recunosc oarecum cinic că realizează " obiectivele politicii externe și securității naționale" și abia după apărarea plătitorului.
Tot cinică pare și afirmația următoare "Vânzarea sistemului Patriot va sprijini nevoile României de autoapărare și va întări obiectivele de apărare ale NATO". Este ciudat, fiindcă știam că în NATO există apărare colectivă, autoapărarea fiind ceva depășit, sua cel mult temporar, până ajunge cavaleria "Articolului 5". Iar apoi se vorbește de "obiectivele de apărare ale NATO", ceea ce e cel puțin suspect, fiindcă NATO, de la înființare sa, nu a apărat niciodată nimic ci doar a atacat.
În fine, după alte formalisme tipice, apare o altă afirmație interesantă "achizitia acestor rachete și echipamente (de către România) nu va afecta balanța militară în regiune". Fiecare interprtează cum poate. Eu unul mă gândesc să repun pe tapet problema sistemului antiaerian Hawk, achiziționat de la olandezi în 2003 — 2004 și nedesfăcut din cutii cam pe toată perioada în care s-a vorbit de "Axa București — Londra — Washington". Știe cineva, eventual investitorul general Ciucă, oare ce se întâmplă cu acel sistem?
Formal, în cuminat se mai spune că această notificare a unei potențiale vânzări este impusă de lege (a SUA) și nu înseamnă ca tranzacția a fost definitivată, Congresul având la dispoziție 30 de zile pentru eventuale obiecții. Dar, așa cum am explicat, nu e cazul, afacere mai bună nu puteau încheia americanii.
