BUCUREȘTI, 23 iun — Sputnik, Dragoș Dumitriu. La începutul lunii mari, Ministerul de Interne condus de Carmen Dan a dat curs unei solicitări adresate de Institutul pentru studierea Holocaustului Elie Wiesel de a schimba denumirile unor străzi ce poartă numele unor personalități despre care Institutul consideră că sunt vinovate de infracțiuni contra umanității și crime de război. În aceeași adresă se face referire la plăci memoriale și monumente dedicate unor personalități asupra cărora se fac acuzații similare.
Iată referirea legală la care se face referire — OUG 31/2002, care ulterior a fost extinsă, printr-o inițiativă a unor parlamentari liberali în frunte cu "istoricul" Crin Antonescu, adăugându-se la categoria "organizații fasciste" și Mișcarea Legionară, deși aceasta nu fusese categorisită în acest fel de Tribunalul de la Nurnberg.
"Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice".
În opinia Institutului Wiesel, asumată și de MAI, în această categorie s-ar afla, printre alții, poetul Radu Gyr, filosoful Mircea Vulcănescu și scriitorul Vintilă Horia.
Ieri a avut loc, la Consiliul Local Cluj Napoca, o ședință pe a cărei ordine de zi era înlocuirea denumirii străzii Radu Gyr cu numele sculptorului maghiar Szervatiusz Jeno. Consiliul însă a hotărât scoaterea de pe ordinea de zi a cestui punct — aceasta și datorită protestelor cetățenilor, a mai multor organizații, precum și a presei. Iată și motivarea pentru schimbarea numelui marelui poet:
"În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian (septembrie 1940 — ianuarie 1941), Radu Gyr (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost comandant legionar și director general al teatrelor".
Reamintim că Radu Gyr nu a fost condamnat niciodată pentru "infracțiuni contra umanității și crime de război", el a suferit condamnări pentru opera sa și pentru apartenența la Mișcarea Legionară pe timpul lui Carol al II-lea și pe timpul lui Ion Antonescu, în perioada comunistă fiind condamnat la închisoare în "lotul ziariștilor", apoi pentru poezia "Ridică-te Ghoerghe, ridică-te Ioane", considerată un manifest contra orânduirii.
De menționat că în timpul ministeriatului său a fost înființat teatrul "Barașeum", singurul teatru evreiesc din Europa de est. O anchetă amplă a cazului schimbării denumirii și condamnării memoriei marelui poet a publicat-o cunoscutul jurnalist Ion Spânu în "Cotidianul".
Printre alte organizații și personalități care au protestat împotriva acestei măsuri impuse de Institutul Wiesel se numără și Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, car a trimis un remis presei un impresionant text, sub forma unui comunicat intitulat „Foştii Deţinuţi Politici şi Deportaţi împotriva extremismului!"
"(…) Nu putem fi doar mâhniţi, ci suntem chiar indignaţi de pretenţiile aberante ale Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel", în încercarea sa de a ne lăsa fără mari personalităţi ale vieţii culturale din România", scrie președintele AFDPR, Octav Bjoza.
Bjosa se referă doar la trei cazuri, acelea ale lui Vintilă Horia, Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr, pe care, pe bună dreptate îi numește mari personalităţi ale vieţii culturale a României.
"Cunoaşte cineva vreo crimă săvârşită de unul dintre ei?", întreabă Bjoza.
"Radu Gyr este poetul suferinţei neamului românesc, poetul suferinţei din detenţia politică a temniţelor şi lagărelor de exterminare din vremea comunismului", declară Bjoza, care consideră că " Radu Gyr trebuie să ocupe un loc de frunte în Istoria literaturii române", părere împărtășită încă de pe vremea lui Ceaușescu de marii literați Nicolae Manolescu și Romulus Vulpescu.
"Cerem cu fermitate stoparea unor astfel de acţiuni!", scrie Bjoza în numele martirilor închisorilor. "Unde sunt domnilor, „punţile toleranţei"?", continuă el, referindu-se la simpozionul internațional cu același nume.
"Societatea românească de astăzi nu are nevoie de false tensiuni! Abordarea aspectelor extreme din istorie nu trebuie să se facă în spirit extremist. În prag de centenar, România are nevoie de reconcilierea deplină cu propria sa istorie", încheie comunicatul AFDPR, președintele Octav Bjoza.
Până la această oră, Ministerul Afacerilor Interne, care s-a conformat în regim de urgență solicitării Institutului Wiesel, nu cunoaștem să fi supus unei analize sau dezbateri publice solicitarea AFDPR, una dintre cele mai respectabile organizații din România.
