BUCUREŞTI, 14 iun — Sputnik. Pentru a determina vechimea anumitor specii de arbori foarte longevive, oamenii de ştiinţă apelează la mai multe metode, printre care cercetarea înregistrărilor şi menţiunilor din documente vechi.
„În primul rând, cercetăm înregistrările anterioare, pentru a află dacă un copac se afla acolo la o anumită dată. Apoi analizăm picturi şi lucrări de artă, pentru a afla dacă acel copac era prezent acolo. Şi vechile hărţi de la Ordnance Survey (agenţia naţională de cartografiere a Marii Britanii, n. r.) menţionează destul de clar arborii vechi, în special cei importanţi", a declarat pentru BBC directorul parcului dendrologic din cadrul Gradinii Botanice Kew din Londra, Tony Kirkham.
Dar cea mai cunoscută metodă pentru calcularea vârstei unui arbore este prin dendrocronologie, adică numararea inelelor din trunchiul copacului: un inel pe an de creştere.
În Statele Unite, o echipă de cercetatori au întocmit o Listă a Vechimii, în care sunt înregistraţi arborii străvechi dataţi oficial. Pe această lista au fost incluşi un smochin din Sri Lanka, vechi de cel puţin 2.222 de ani, un chiparos patagonez din Chile, de 3.627 de ani, la fel de vechi că monumentul Stonehenge, precum şi un pin din Marele Bazin din Munţii Albi din California, Statele Unite, numit Methuselah, care a ajuns la vârsta de 4.850 de ani.
Cel mai bătrân copac de pe listă este însă un pin nedenumit din aceeaşi zonă, şi are, conform datărilor, 5.067 de ani, existând pe vremea când egiptenii din Antichitate au început să ridice piramidele.
Printre cele mai longevive organisme de pe pământ este şi un arbore clonal denumit „Pando", în Parcul Naţional Fishlake din Utah, Statele Unite, unde trăieşte un plop tremurător care este mare cât Vaticanul, astfel că poate fi uşor confundat cu o pădure. Copacul a crescut dintr-o singură sămânţa şi, de-a lungul multor ani, s-a format o reţea de rădăcini susţinând aproximativ 50 000 de trunchiuri de copaci.
Nu se poate stabili însă cu exactitate cât de vechi este acest copac, întrucât arborii clonali cresc în toate direcţiile şi se regenerează continuu. Totuşi, se estimează că Pando ar putea avea între câteva mii şi 80.000 de ani, scrie sursă citată.
Un alt organism inclus printre cele mai longevive de pe pământ este buretele de sticlă din Antarctica, considerat „cel mai longeviv animal", având o durată de viaţă estimată la 15.000 de ani. Totuşi, cel mai bătrân organism viu de pe Pământ, datat cu exactitate, rămâne pinul din Marele Bazin. Pando şi buretele de sticlă pot fi mult mai vechi, însă vechimea lor este presupusă pe baza unor măsurători inexacte.
