BUCUREȘTI, 4 iun — Sputnik. În cadrul ciclului Filmului de Artă, postul de televiziune TVR 2 va difuza patru cele mai importante filme ale cineastului sovietic, Andrei Trakovski: "Andrei Rubliov", "Solaris", "Oglinda" şi "Călăuza.
Andrei Tarkovski s-a născut pe 4 aprilie 1932, în Zavrajie, regiunea Kostroma. Moare în noaptea de 28 spre 29 decembrie, la o clinică din Neuilly-sur-Seine, în apropierea Parisului în urma unui cancer pulmonar.
La 4 iunie, ora 22:19 veți putea viziona filmul "Andrei Rubliov" (URSS, 1966)
În Rusia secolului XV, oamenii sunt nevoiţi să înfrunte invaziile tătare, luptele dintre cnejii rivali, foametea, tortura şi munca grea, având drept unic sprijin credinţa în Dumnezeu. În această perioadă turbulentă îşi realizează operele Andrei Rubliov, pictorul de icoane. Dincolo de povestea biografică, filmul — împărţit în 8 episoade, fiecare dintre ele centrându-se pe un moment din viaţa lui Rubliov — este o meditaţie profundă pe tema artistului şi a creaţiei, a relaţiei misterioase dintre creator şi operă, dintre operă şi timp.
Pe 11 iunie, ora 22:10, vizionați filmul Solaris (URSS, 1972)
Ecranizare a unui roman de Stanislav Lem. Acțiunea, plasată într-un viitor nedefinit, urmărește itinerariul astronautului Kris Kelvin, trimis în misiune pe planeta Solaris pentru a elucida misterele observate de predecesorul său. Kris ajunge la stația locuită de câțiva colegi, pe care o găsește însă într-o stare de semi-abandon. Sinuciderea recentă și inexplicabilă a cercetătorului Gibarian, precum și stagnarea prelungită a cercetărilor au creat o stare de descurajare în restul echipajului. În plus, presupusa nevroză de care suferise Gibarian pare să-i fi copleșit și pe ceilalți membri, care se comportă ciudat şi par să aibă halucinații. Pe Solaris, subconştientul se materializează, astfel încât amintirile astronauţilor despre cei care au rămas pe Pământ, vii sau morţi, prind viaţă. Kris este vizitat de „copia" fostei sale iubite Harey, de a cărei sinucidere se simte vinovat, şi retrăiește cu ea momente din trecutul lor de pe Pământ.
Sub pretextul unei poveşti ştiinţifico-fantastice, filmul invită la o meditaţie filosofică despre planeta noastră şi spaţiul extraterestru, despre om şi conştiinţa sa, despre responsabilitatea generaţiilor actuale în faţa viitorului.
Pe 9 iulie, ora 22:10, va fi difuzați filmul Oglinda (Zerkalo) (URSS, 1975)
Proiectul "Oglinda" a fost intitulat, provizoriu, "Mărturisirea", apoi "O zi luminoasă" şi este dedicat mamei sale, Maria Vişniakova. "Filmul acesta", declara Tarkovski, "şi-a propus să reconstituie vieţile oamenilor pe care i-am iubit şi pe care i-am cunoscut bine. Am dorit să spun povestea suferinţei pe care o trăieşte un om atunci când simte că nu-i poate răsplăti pe cei dragi din familia sa pentru tot ceea ce ei i-au dăruit. El simte că nu i-a iubit îndeajuns şi această idee îl chinuieşte şi nu-l lasă să trăiască."
Iminența unui prelungit repaus la pat, cauzat de boală, deșteaptă în personajul principal, Aleksei — prezent în film doar prin voce — un flux de amintiri, rezemat pe câteva momente-pilon: frageda copilărie, adolescenţa, momente ale vieții adulte. Amintirile și momentele temporale intră în dialog, sugerând relativitatea prezentului și importanța clipei, a memoriei și a istoriei, ecoul lor în eternitate.
16 iulie, ora 22:10, va fi difuzat filmul Călăuza (Stalker)
Filmul este bazat pe romanul SF "Picnic la marginea drumului" scris de fraţii Arkadi şi Boris Strugatski. Într-un viitor nedefinit, în urma vizitei pe Pământ a unei civilizaţii extraterestre, spaţiul din jurul impactului navei intergalactice prezintă proprietăţi biofizice stranii şi primejdioase. Zvonindu-se că acolo ar exista un presupus loc al împlinirii dorinţelor, poliţia interzice accesul în perimetru. Se formează o nouă meserie, ilegală şi plină de riscuri: aceea de călăuză în interiorul Zonei. Eroul principal este o astfel de Călăuză, un ins proscris, marginalizat de societate. În decursul unei zile, el îi va purta printre punctele primejdioase ale rezervaţiei pe Scriitor şi pe Fizician, ambii mânaţi de ambiţia de a obţine genialitatea. Frământaţi când de orgolii, când de remuşcări, călătorii ajung — după un drum chinuitor printr-un peisaj post-apocaliptic — la fântâna dorinţelor, dar nu mai sunt în stare să-şi rostească cererea, conştientizând că nu mai au puterea de a dori cu adevărat.
