Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Cutremur neobişnuit. Cât sunt de periculoase cutremurele din România

© Science Photo LibrarySeismograph
Seismograph - Sputnik Moldova-România
Abonare
Ieri a avut loc un cutremur ciudat în judeţul Braşov, la o adâncime de doar 2 km. Cât de periculoase sunt cutremurele de suprafaţă şi ce alte informaţii trebuie să aflaţi despre seismicitatea României. Care este rata de producere a cutremurelor puternice.

BUCUREŞTI, 31 mai — Sputnik. Cutremurul care a avut loc ieri în județul Brașov, la o adâncime de numai 2 km, s-a produs la ora 13:49 și a avut magnitudinea de 2,3 grade pe scara Richter, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

În cazul cutremurelor de suprafaţă, energia se împrăştie într-o zonă restrânsă, de câteva sute de kilometri pătraţi.

În România, cutremurele de suprafaţă nu sunt periculoase şi au loc mai ales în regiunile Banat, Dobrogea şi Delta Dunării, potrivit ioanistrate.ro.

Seismele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pământului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate.

Japan's meteorological agency officer Gen Aoki speaks during a press conference at the agency's headquarters in Tokyo on September 9, 2016, following news of a possible fifth nuclear test by North Korea. - Sputnik Moldova-România
Societate
Un alt cutremur în Vrancea: Focare dinspre epicentru spre Chișinău și București

În ţara noastră, cutremurele de origine tectonică se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi < 60 km) sau la adâncimi intermediare (aproximativ între 60 şi 200 km adâncime), conform infp.ro.

Zona seismogenă cu cel mai ridicat potenţial distructiv pe teritoriul României este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaţilor Orientali — regiunea Vrancea. Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanţă locală pentru hazardul seismic: zonele Est — vrânceană, Făgăraş — Câmpulung, Danubiană, Banat, Crişana — Maramureş, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică, depresiunea Transilvaniei.

Seismicitatea de fond — evenimente crustale cu magnitudine Mw < 5.0 — se observă sporadic, cu precădere în nordul Olteniei, Depresiunea Haţeg, partea estică a Câmpiei Române, Platforma Moldovenească, Orogenul Carpaţilor Orientali.

Zona seismică Vrancea este una complexă de convergenţă continentală, situată la contactul a 3 unităţi tectonice: placa Est — Europeana, subplăcile Intra — Alpină şi Moesică.

Cea mai puternică activitate seismică pe teritoriul României se concentrează la adâncimi intermediare (60 — 200 km), într-un corp litosferic mai rece, în coborâre gravitaţională, orientat aproape vertical. Activitate ridicată a fost observată în două domenii de adâncime — între 80 şi 100 km şi respectiv între 120 şi 160 km.

Cele mai puternice cutremure de suprafaţă înregistrate pe teritoriul Romaniei au fost în zona Făgăraş — Câmpulung, situată în partea de răsărit a Carpaţilor Meridionali, zonă caracterizată de şocuri ce pot ajunge până la Mw~6.5.

Potrivit infp.ro, rata de producere a cutremurelor puternice este între unu şi şase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol.

Fluxul de știri
0