Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Orașul Ploiești, capitala Rusiei pentru trei săptămâni

CC BY-SA 3.0 / Razvan Socol / Muzeul Ceasului "Nicolae Simache"Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" din Ploiești
Muzeul Ceasului Nicolae Simache din Ploiești - Sputnik Moldova-România
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Ploieştiul a fost în centrul atenţiei presei internaţionale şi cancelariilor marilor puteri europene. Cum de s-a întâmplat aceasta?

CHIȘINĂU, 25 mai — Sputnik, Marian Rădulescu. Pare incredibil, nu-i aşa? Este totuşi cât se poate de real. În perioada 25 mai —13 iunie 1877, urbea ploieşteană a fost sediul Marelui Cartier General al armatei Rusiei, în deplasarea sa spre Dunăre. Aici a locuit ţarul Alexandru al II-lea, marele Duce Nicolae, şeful Marelui Stat Major al Armatei ruse, Cancelarul Rusiei, Aleksandr Gorceakov, ministrul rus al Forţelor Armate, felmareşal Dmitri Miliutin, ţareviciul Aleksandr (viitorul ţar Alexandru al III-lea).

În total, 700 de oficialităţi ruse au fost prezente în urbea prahoveană. Practic, după cum mărturisea marele istoric Nicolae Iorga, în acele zile, "Petersburgul se mutase la Ploieşti". Ploieştiul a fost în centrul atenţiei presei internaţionale şi cancelariilor marilor puteri europene. Cum de s-a întâmplat aceasta?

Începuse Războiul Ruso-Turc, în urma căruia România a obţinut independenţa de stat, o mişcare strategică importantă a fost deplasarea armatei ruse către Dunăre, prin România. Iar calea ferată care lega Moldova de nodul feroviar Ploieşti şi importanţa strategică a acestuia din urmă au ocupat un loc important în planurile ruşilor; de aceea s-a hotărât ca oraşul Ploieşti să fie locul Marelui Cartier General al armatei Rusiei, înaintea plecării spre Bulgaria, pe frontul deschis împotriva Imperiului Otoman. Iar pentru înlesnirea comunicării cu Rusia, un fir telegrafic a fost instalat, paralel cu calea ferată, de la Ungheni, prin Iaşi-Roman, către Ploieşti.

În seara zilei de 25 mai, ora 19,45, trenul oficial în care se afla ţarul Alexandru al II-lea, împreună cu curtea imperială şi oficialităţile a poposit în Gara Ploieşti (actuala Gară de Sud).

În gară, ţarul Alexandru al II-lea a fost întâmpinat de reprezentanţii oraşului şi ai judeţului cu pâine şi sare. Evident, nu lipseau înalţii ofiţeri ai Cartierului General rus, o companie de voluntari bulgari, o delegaţie a Armatei Române, în frunte cu generalul Florescu, şi zece fete în costume naţionale care i-au oferit flori.

© Photo : Marian RădulescuAlexandrul al II-lea în Gara Ploiești
Alexandrul al II-lea în Gara Ploiești - Sputnik Moldova-România
Alexandrul al II-lea în Gara Ploiești

După ceremonia de primire, ţarul s-a deplasat în caleaşca imperială la reşedinţa sa, casa Negulescu, aflată pe str. Sf. Nicolae (azi str. Stadionului). Înaintea sosirii ţarului, casa a fost amenajată şi mobilată de autorităţile române.

© Photo : Marian RădulescuCasa din Ploiești în care a locuit Țarul
Casa din Ploiești în care a locuit Țarul - Sputnik Moldova-România
Casa din Ploiești în care a locuit Țarul

În anul 1881, când ţarul a fost asasinat, ploieştenii au hotărât ca strada sf. Nicolae să se numească str. Alexandru al II-lea. Strada şi-a păstrat acest nume până în anul 1948, când a primit numele actual, str. Stadionului. Iar casa a fost modificată radical şi transformată în cazarmă, desfiinţată la mijlocul anului 2000.

Prezenţa ţarului a fost una agreabilă pentru cei 30 de mii de ploieşteni, pentru că erau organizate numeroase parade militare. De asemenea, ţarul obişnuia să se plimbe zilnic pe străzile orașului, însoţit de o escortă formată din zece cazaci.

Ţarul, creştin ortodox practicant, mergea zilnic să se roage în biserica Maica Precista din Ploieşti, unde fusese adus special un mitropolit rus, după cum scrie ziarul Libertatea.

© Photo : basilica.roBiserica Maica Preacistă din Ploiești
Biserica Maica Preacistă din Ploiești - Sputnik Moldova-România
Biserica Maica Preacistă din Ploiești

Ţarul a făcut danii acestui lăcaş sfânt: o icoană şi un set de vase sfinte.

© Photo : Marian RădulescuIcoana „Maica Domnului cu Pruncul" a fost donată de ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei
Icoana „Maica Domnului cu Pruncul a fost donată de ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei - Sputnik Moldova-România
Icoana „Maica Domnului cu Pruncul" a fost donată de ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei

Este vorba de icoana Maicii Domnului, icoană făcătoare de minuni, cu ferecătură în argint masiv, lucrată de meşteri ruşi în anul 1805, grea de câteva kilograme. De asemenea, ţarul a dăruit bisericii Sf. Nicolae Nou, aflată în apropiere, câteva cruci de aur.

Ţarul a fost interesat şi de soarta Bisericii „Sfânta Vineri", care era în plină construcţie la acea dată. Astfel ţarul a donat bani pentru construcţia lăcaşului, iar soldaţii ruşi au ajutat efectiv la lucrări. Acest act de binefacere nu a fost uitat şi în cinstea ţarului şi a soldaţilor ruşi s-a operat o modificare în proiectul iniţial al bisericii. Au fost modificate în special turlele, care au fost construite în partea superioară în formă de ceapă, după modelul bisericilor ruseşti. Alte asemănări arhitecturale cu stilul clasic rusesc se mai remarcă şi la interior, unde se mai păstrează din acea vreme iconostase şi icoane de factură rusească.

© Photo : Marian RădulescuBiserica “Sfânta Vineri” din oraşul Ploieşti
Biserica “Sfânta Vineri” din oraşul Ploieşti - Sputnik Moldova-România
Biserica “Sfânta Vineri” din oraşul Ploieşti

Două dintre ceasornicele care au aparţinut ţarului se află acum în custodia Muzeului Ceasului din Ploieşti, unic în ţară.

© Photo : Marian RădulescuDouă dintre ceasornicele care au aparţinut ţarului Alexandrul al II-lea
Două dintre ceasornicele care au aparţinut ţarului Alexandrul al II-lea - Sputnik Moldova-România
Două dintre ceasornicele care au aparţinut ţarului Alexandrul al II-lea

Prezenţa la Ploieşti a ţarului Alexandru al II-lea a fost subiect de inspiraţie pentru pictorul rus Nikolai Dimitriev Orenburgski. Tabloul său, intitulat „Intrarea ţarului în Ploieşti" este expus la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. Trupele au fost staţionate la marginea oraşului, în corturi de campanie sau în casele gospodarilor din cartierele mărginaşe.

© Photo : Marian RădulescuIntrarea ţarului în Ploieşti
Intrarea ţarului în Ploieşti - Sputnik Moldova-România
Intrarea ţarului în Ploieşti

Intrarea ruşilor în Ploieşti a fost o mană cerească pentru comercianţi, lăutari şi mai ales pentru cârciumari, ale căror localuri au făcut cu brio faţă soldaţilor ruşi, mari amatori de băutură. Asta şi pentru că în urbe exista o cârciumă la 250 de locuitori. Lucru explicabil, dacă avem în vedere faptul că judeţul Prahova, datorită exploatărilor petrolifere, devenise zona cea mai productivă a ţării!

Dar mai presus de toate, stabilirea Marelui Cartier general al armatei Rusiei, prezenţa ţarului Alexandru al II-lea şi a unei părţi importante a guvernului rus au făcut din Ploieşti, chiar preţ de numai trei săptămâni, un important centru politic şi militar al secolului XIX.

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

Urmărește-ne pe rețelele de socializare:

|Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|

Fluxul de știri
0