BUCUREȘTI, 25 mai — Sputnik. Ministrul Justiției s-a ținut de promisiune — cel puțin de prima parte. A pus la dispoziție lista celor care au vizitat arhiva SIPA (Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie) — cel puțin cea care se afla la ora aceasta la dispoziția Ministerului Justiției.
Facem această precizare, pentru că o parte a documentelor au fost raportate ca fiind "distruse", în condiții cel puțin dubioase, dacă nu chiar ilegale. În perioada 2004 — 2005 au fost distruse documente doar după 1 — 1,5 ani, nefiind respectate dispoziţiile privind păstrarea documentelor pentru perioade cuprinse între 5 şi 30 ani, fapt consemnat chiar în documentele oficiale ale Ministerului.
O altă problemă este însăși lista, care cuprinde date începând doar din iunie 2007 — și nu de când a intrat în vigoare HG 127/26.01.2006, adică 27 aprilie 2006.
Cu alte cuvinte, perioada 27 aprilie 2006 — 1 iunie 2007 nu a trezit nici măcar curiozitatea miniștrilor care au propus desființarea DGPA (SIPA) și predarea arhivei. Este vorba de inițiatoarea desființării SIPA, Monica Macovei, ministru până în aprilie 2007, dar și de Tudor Chiuariu, ministru începând cu 5 aprilie 2007.
Tudor Chiuariu nu venise din afara sistemului, ci fusese numit Secretar de Stat la Cancelaria Primului-Ministru Tăriceanu, Șef al Departamentului de Inspecție a Primului-Ministru, ulterior șef al Departamentului pentru Lupta Antifraudă — DLAF, structură specializată în controlul fondurilor europene.
Chiuariu era un produs al puternicei grupări liberale de la Iași, condusă de Relu Fenechiu și Mihai Vlasov, grupare care a fost implicată în cazuri grave de corupție care s-au lăsat cu mulți ani de pușcărie, inclusiv pentru influentul Fenechiu. Chiar fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, a fost condamnat în 2014 la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Cu alte cuvinte, acest personaj susținut de o grupare dubioasă, condamnat într-un caz de corupție la nivel înalt, a avut la dispoziție arhiva SIPA o perioadă de două luni "invizibile". Mai mult, printre cei care au vizitat arhiva SIPA sar în ochi numele doamnei Laura-Iulia Scântei, actual vicepreședinte al Senatului, personaj adus în Ministerul Justiție de Tudor Chiuariu, consilier al fostului ministru și considerată chiar "pupila" sau "mâna dreaptă" a lui Chiuariu.
Tot de Chiuariu este legat un alt nume care a vizitat arhiva, anume Marius Iosif, fost șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor, considerat protejatul Iuliei Scântei. Iar de gruparea de la Iași este direct legat actualul șef al Justiției, Tudorel Toader — avocat al unor membrii au grupării și ridicat de grupare direct din biroul de avocat în fotoliul de judecător al CCR — în anul de grație 2006 (vacanța postului) și numit în mandat întreg în anul de grație 2007.
Practic, în 2007, gruparea liberală de la Iași controla o bună parte din Justiție — și tot atunci oamenii grupării au avut acces la arhivele Justiției.
Lista persoanelor cu legături în lumea politică și grupurile de interese poate continua; ce este esențial de remarcat e lipsa unei legături profesionale cu o arhivă de tip SIPA. Mai mult, condamnările penale, dar și scandalurile care se învârt în jurul unora dintre cei care au avut acces la arhivă pun clar sub semnul întrebării motivația expunerii unor asemenea documente unor grupuri de interese.
Monica Macovei este acuzată că ar fi transmis, prin intermediul lui Cristi Dănileț, informații din arhiva SIPA Ambasadei SUA la București. Aceste date apar în "telegramele" din 2011.
Subiectul SIPA va fi îndelung dezbătut, dar un aspect este clar și, credem noi, prioritar: la arhivele care conțineau date secrete, intime și potențial compromițătoare despre magistrați au avut acces persoane aflate în anturajul și susținute de grupuri de interese locale dar și persoane aflate în conexiuni cu personal străin, inclusiv din domeniul informativ, dar și cu organizații cu activități controversate pe plan mondial, ca structurile lui George Soros — în prim plan fiind Monica Macovei și Cristi Dănileț.
Cu alte cuvinte, secretele justiției române și pârghiile de șantajare a magistraților au putut ajunge ușor și acoperit legal la grupări politico-mafiote române și la agenturi străine.
Lipsa înregistrărilor din arhive este un semnal că o anchetă serioasă ar trebui începută în acest caz. Numele cheie nu sunt cele de pe listă, ci cei care îi susțineau pe cei care au vizitat arhiva. Fie de plan intern, ceea ce e mai simplu, fie de pe plan extern, ceea ce e mai dificil.
"Dacă aș fi lucrat cu Monica Macovei și aș trăi în statul polițienesc, mi-aș suna avocatul și mi-aș face băgăjelul, nu m-aș justifica pe fb", scrie Victor Ciutacu pe FB. Dar nu credem că Monica Macovei este singura care trebuie luată în vizor.
