BUCUREȘTI, 25 mai — Sputnik. Presa occidentală avertizează că întâlnirea celor 28 lideri ai statelor membre ale NATO va fi una complicată din cauza poziției Turciei, rolul căruia este calificat în ultima perioadă drept distructiv.
În primul rând, e vorba de conflictul diplomatic cu Austria, care chiar dacă nu este membru deplin al NATO, figurează drept unul din partenerii activi ai organizației.
Drept răspuns la îndemnul Vienei de a înceta negocierile cu Turcia legate de aderarea la Uniunea Europeană, Ankara intenționează să blocheze orice tip de cooperare a Austriei cu NATO, ceea ce în opinia Bruxellesului ar putea periclita toate programele de parteneriat cu Alianța.
În al doilea rând, conflictul cu Germania, din cauza refuzului accesului deputaților Bundestagului la militarii germani din bazele militare de pe teritoriul Tuirciei, determină forțele armate germane să caute locații alternative, în alte state, pentru dislocarea unor noi contingente militare.
Ne scoateți din UE, vă scoatem din NATO
„În calitate de membru NATO Turcia dispune de dreptul de veto. Președintele Recept Tayyip Erdogan intenționează să folosească dreptul de veto în cadrul summit-ului pentru a exclude Austria, pe un termen nedeterminat, din programe importante de parteneriat pe care le desfășoară Alianța în așa fel ca militarii austrieci să nu mai aibă posibilitatea de a participa la exercițiile comune cu NATO", scrie publicația Die Welt.
După înăbușirea tentativei loviturii de stat din Turcia în vara anului trecut, autoritățile austriece și-au exprimat nemulțumirea față utilizarea blindatelor, tancurilor și aviației în timpul puciului. Mai apoi au urmat nemulțumiri legate de represiunile în masă care a urmat după ce a eșuat lovitura de stat.
În urma referendumului constituțional din Turcia, ministrul de Externe al Austriei, Sebastian Kurz, apoi cancelarul Christian Kern au declarat că Ankara a depășit linia roșie, prin urmare aderarea ei la UE este una nerealistă. După aceste declarații, liderii turci au trecut la contraofensivă. Logica acestui contra-atac s-a redus la o formulă simplă: "ne îngrădiți calea spre UE, vă izolăm de NATO".
Reprezentanții oficiali ai autorităților turce afirmă că măsurile luate de țara lor vizează doar Austria, nu și ceilalți parteneri ai Alianței, anunță publicația turcă Daily Sabah. Însă Bruxellesul este de o altă părere.
„Deocamdată nu e clar ce urmări va avea demersul celor de la Ankara din punct de vedere al prezenței NATO în Balcani", menționează Die Welt.
Spre exemplu, pentru misiunea de menținere a păcii în Kosovo Austria a trimis 400 de militari, contingentul austriac fiind unul din cele mai numeroase.
Nu e clar în ce măsură Austria va putea să-și continue participarea în această misiune din momentul în care va fi exclusă din exercițiile militare comune cu Alianța Nord-Atlantică.
În ciuda acestui fapt, Bruxelles intenționează să reformeze organizarea colaborării sale cu 41 de state-partenere din Europa, Asia și fostele republici sovietice, precum Georgia și Ucraina. Se presupune că relațiile cu fiecare din aceste state vor fi revizuite și reconfirmate. La sediul Alianței există temeri precum că blocarea Austriei de către Turcia va periclita aceste planuri.
Interdicție după interdicție
Conflictul dintre Turcia și Austria nu este unica problemă a summit-ului. În mijlocul lunii mai a izbucnit un scandal legat de interzicerea deputaților germani ca să viziteze baza NATO din Incirlik, Turcia.
Acest conflict, asemenea celui dintre Turcia și Austria, are propria sa istorie. În premieră Ankara a interzis o astfel de deplasare deputaților de la Berlin în vara anului trecut, când parlamentul german a adoptat o rezoluție care condamna genocidul împotriva armenilor în 1915. Cancelarul german Angela Merkel a fost nevoit să depună eforturi considerabile pentru ca această deplasare să aibă loc în octombrie.
Ulterior relațiile dintre cele două state s-au deteriorat și mai mult când Ankara intenționa să organizeze un referendum. Politicieni și membri ai guvernului turc s-au deplasat în Germania cât și în alte state, pentru a face agitație în favoarea susținerii reformei constituționale în rândurile cetățenilor turci care locuiesc în acele țări.
Autoritățile unui șir de localități germane au interzis comunităților turce, din considerente de securitate, organizarea manifestațiilor, drept urmare provocând reacții virulente din partea lui Erdogan, care a învinuit-o pe Merkel că conduce "într-o manieră nazistă".
Ultima picătură, potrivit revistei Der Spiegel, a devenit motivul refuzului accesului deputaților germani la baza militară — oferirea de către Germania a azilului politic unor ofițeri turci și membrilor familiilor lor. În țara lor de baștină, aceștia sunt bănuiți de participarea la tentativa loviturii de stat, fiind considerați adepți ai lui Fethullah Gulen, care locuiește în SUA, fiind considerat de Erdogan principalul organizator și persoana care a inspirat puciul eșuat.
Ministerul de Externe al Turciei a calificat acest pas al Germaniei dreptul unul care nu corespunde cu spiritul NATO și care dăunează relațiilor multilaterale dintre state. După ce deputaților li s-a refuzat categoric accesul la cei 260 de militari germani din Turcia, în Germania au început discuțiile cu privire la transferare în altă țară a militarilor germani care îndeplinesc sarcinile de susținere a atacurilor coaliției conduse de SUA în Siria și Irak. Cea mai probabilă destinație este considerată Iordania. În același timp e vorba nu doar de redislocarea militarilor germani din baza Incirlik, dar și celor de la aerodromul militar Konya.
Potrivit președintelui fracțiunii SDU, Thomas Oppermann, ultima speranță este că la summit-ul de joi cancelarul Merkel va reuși să convingă Turcia să-și schimbe poziția.
Întâlnirea celor ireconciliabili
Relațiile lui Erdogan cu lumea occidentală sunt umbrite periodic de scandaluri care se acumulează treptat într-o masă critică. Problema nu e doar în confruntările cu state aparte — cum ar fi cu Olanda, autoritățile căreia au interzis intrarea pe teritoriul său a membrilor guvernului turc care se intenționau să facă agitație în favoarea reformei constituționale printre etnicii turci, Bulgaria care a învinuit Turcia de imixtiune în alegerile parlamentare, ci și în confruntările cu Uniunea Europeană în ansamblu.
În martie câțiva oficiali turci au declarat că țara lor nu ar avea obligații legate de acordul cu privire la migrație încheiat cu UE, pentru că Bruxelles nu își îndeplinește obligațiile asumate în legătură cu acordarea cetățenilor Turciei a unui regim de circulație fără viză. Abandonarea de către Ankara a acestui acord amenință Europa cu o nouă criză, care s-ar putea manifesta prin dublarea fluxului de migranți din Orientul Apropiat și regiunile din Africa de Nord. Acest lucru ar putea avea drept consecință încordarea atmosferei politice interne din statele europene.
Nu excelează nici relațiile Turciei cu Statele Unite, din cauza situației din Siria, unde Washingtonul susține formațiunile paramilitare ale kurzilor, ceea ce provoacă o reacție bolnăvicioasă la Ankara.
Recep Erdogan este cunoscut prin ieșirile sale scandaloase, predispozițiile sale spre declarații tăioase și atacuri directe în adresa oponenților săi, fiind o persoană impredictibilă. O imagine similară și-a format și președintele SUA Donald Trump, care își va încheia primul turneu internațional prin participarea la summit-ul NATO de la Bruxelles. În cazul în care acesta va prefera o confruntare deschisă, consecințele conflictelor ar putea fi imprevizibile.
