BUCUREȘTI, 22 mai — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Duminică, 21 mai, reprezentantul special american pentru Comerţ, Robert Lighthizer, a pus capăt speranțelor celor care susțineau participarea SUA la la Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP).
"SUA nu vor reveni la Acordul de Parteneriat Transpacific, SUA s-au retras din TPP şi nu vor schimba această decizie", a declarat Lighthizer în cadrul unei reuniuni a miniştrilor comerţului din Asia-Pacific, desfășurată la Hanoi, în Vietnam.
În chiar prima săptămână a mandatului său, Donald Trump a anunțat intenția retragerii din "cea mai mare afacere din istorie", așa cum era supranumit TPP, datorită bugetului cumulat de peste 28 de trilioane de dolari, din care 17 erau contribuția SUA. În total, 40% din economia mondială ar fi fost implicată în TPP.
Imediat după această declarație, au apărut speculații despre ce va face intempestivul om politic. Optimiștii apreciau că Trump va renegocia acordul, punând condiţii care să prevadă o limitare a scutirilor comerciale şi o impunerea unor domenii de investiţii, o diminuare a măsurilor de dezvoltare şi echilibrare sociale, dar şi o mărire a caracterului strategic militar al tratatului.
"În sprijinul ultimului aspect, vine şi declaraţia purtătorului de cuvânt al casei albe, Sean Spicer, din aceeaşi zi cu denunţarea TPP, o exprimare fermă a intenţiilor americane de a-şi apăra interesele zonale", menționam într-o analiză publicată la vremea respectivă.
Cert este că TPP trebuia să fie marea operă comercială a administrației Obama, aceasta însemnând nu mai puțin de opt ani de negocieri. TPP ar fi însemnat un adevărat șoc pe piața Asia — Pacific, deci și cu implicații mondiale, fiindcă ar fi însemnat și o stavilă pusă în calea expansiunii capitalului chinez.
Într-un comentariu de la data respectivă, BBC titra: "Este o zi mare pentru China", apreciind că a venit momentul Beijing-ului de a schimba sensul întregului TPP, oferind o participare ca principal partener în locul SUA. De altfel, preşedintele chinez Xi Jinping nu a pierdut timpul, iar săptămâna următoare deciziei lui Trump, s-a întâlnit cu ţările APEC, expunând o teorie inteligentă: "SUA este o putere (economică) în Asia (doar) când vrea, China va fi întotdeauna aici". Iar motto-ul preşedintelui chinez este semnificativ: "Este timpul pentru parteneriate serioase".
Declarația de ieri a reprezentantului special american pentru Comerţ pune capăt speranțelor celor 11 semnatari ai TPP, a căror singură opțiune rămâne China. Sigurul semn de întrebare va fi atitudinea finală a Japoniei; în momentul anunțării intențiilor lui Trump, premierul nipon Shinzo Abe a declarat sec — "Fără SUA, TPP nu are sens". Acum, Japonia pare să revină în grupul celor 11 semnatari care doresc continuarea TPP — ceea ce însemnă că se va accepta participarea Chinei.
Aceasta fiindcă TPP înseamnă automat preluarea unor strategii globaliste, inclusiv garantarea liberului schimb, a drepturilor salariaţilor, protecția mediului, echilibrare socială, măsuri antisărăcie — ceea ce presupune existența unui partener major financiar — care, pe plan mondial nu poate însemna decât SUA sau China. Deci, în condițiile actuale, ar fi potrivită o parafrază la condiționalul lui Shinzo Abe: "Fără China, TPP nu are sens".
Concret, prin retragerea SUA, Trump oferă posibilitatea Chinei de a controla, prin TPP, circa 40% din economia mondială. Implicațiile sunt colosale — inclusiv dansul pe sârmă al mandatului Trump.
În fine, care va fi refugiul SUA? Relațiile cu țările arabe — contracte de zeci de miliarde pentru armament? Sună bine, dar înseamnă, de fapt, că americanii iau bani dintr-un buzunar și-i pun în altul, bogăția arabă fiind un rezultat al politicii dolarului. Rusia? Un partener nedorit de cercuri influente din SUA, iar Trump este împiedicat — și nu se știe cât va mai fi legat — de acuzații privind relații suspecte cu Rusia. Desigur, Rusia contează în prea puține domenii la nivel global, dar o alianță Trump — Putin este una dintre cele mai nedorite și prevenite a se împiedica de către globaliști. Iar opinia publică americană este încă în mâna mainstream, proprietate a globaliștilor — un mare handicap pentru Trump.
În privința UE, Trump a atacat-o din prima, este considerat un pericol de Juncker și compania guvernului european. În plus, Davos a marcat clar o opoziție europeană cvasi-totatală împotriva noului "lider al lumii civilizate". Asocierea lui Donald Trump cu Marine Le Pen, pe care a și lăsat-o să piardă, nu este un argument pentru care UE să agreeze o colaborare cu SUA magnatului politician.
Cei rămân lui Trump? Vorbele patriotice răstălmăcite, naționaliștii perdanți, farmecul inofensiv al Melaniei și al Ivankăi? Aliați de tip Bibi Netanyahu, care nu vede decât război contra Iranului? Ah, am uitat de Coreea de Nord — de fapr, altă piesă aflată pe tabla de șah a Chinei — o piesă pe care Beijing o poate sacrifica sau transforma într-o mică regină când vrea.
În fața acestor argumente, îmi permit să apreciez că |Donald Trump a predat lumea în mâinile Chinei globaliste. Dar, poate că mă înșel; aștept contra-argumente.
Dragoș Dumitriu este jurnalist și realizator TV, fost deputat naționalist și conservator în Parlamentul României, promotor al analizei sistemice.
