BUCUREȘTI, 18 mai — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Un fapt aparent minor — în virtutea prerogativelor conferite de Constituție, președintele Klaus Iohannis a trimis înapoi Parlamentului, spre reexaminare o lege. Chiar dacă, așa cum spuneam, faltul bpare banal, privi îndeaproape el arată altceva.
Este vorba de legea pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Este un act normativ care "elimină regula potrivit căreia impozitul pentru 400 m2 din totalul suprafeței de teren situate în intravilan și înregistrat în registrul agricol la „altă categorie de folosință" este stabilit în același mod ca pentru terenurile situate în intravilan și înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință „terenuri cu construcții"".
Adică o modificare a modului în care se calculează impozitul, o chestiune simplă, asupra căreia Iohannis nu ridică obiecții dar… "pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, considerăm că este necesar ca în conținutul legii transmise la promulgare să fie stabilit momentul intrării ei în vigoare".
Chiar dacă putem vorbi de o chichiță bine găsită, modificarea în sine, adoptată prin termenul legal după publicarea în Monitorul Oficial, ar fi fost aplicabilă în exercițiul financiar următor, până la care treceau atât cele șase luni reglementate prin art. 4 din Codul fiscal ("intervențiile legislative asupra Codului fiscal intră în vigoare într-un termen de minimum 6 luni de la publicarea acestora în Monitorul Oficial), dar "termenul precis stabilit pentru fiecare plătitor, pentru ca acesta să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce îi revine", (art. 3 lit. b) din Codul fiscal), era de la sine înțeles — fiind, repetăm, aplicabil din exercițiul fiscal următor, deci din ianuarie 2018.
Deci, președintele Iohannis a găsit o chichiță, un detaliu care nu este esențial, nu e nici măcar o eroare materială — fiindcă legea (modificarea) nu se referă doar la 2017. Dar, președintele a găsit motivul să spună "în opinia noastră, legea transmisă la promulgare nu îndeplinește nici cerințele stabilite de normele generale de tehnică legislativă privind claritatea și previzibilitatea prevăzute de Legea nr. 24/2000"
"Prin urmare, pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, considerăm că este necesar ca în conținutul legii transmise la promulgare să fie stabilit momentul intrării ei în vigoare" — ceea ce este o precizare practic inutilă, dar necesară din punct de vedere mai mult birocratic — al tehnicii legislative.
Cu alte cuvinte, retrimiterea legii este un gest prin care președintele ia peste picior Parlamentul, coaliția majoritară — sau, poate, un mod de a declara un mic mare război. Nemulțumit poate de ultimele acțiuni — chestiuni legate de desecretizarea dosarelor și datelor SIPA, de numirea conducerii DGIPI, de modificarea regulamentului Parlamentului, de Comisia Parlamentară de anchetă — în fine, multe puncte marcate de coaliție în ultimul timp — Președintele va răspunde prin această exigență dusă la extrem, profitând de orice eroare, cât de mică, dar și de orice chichiță legislativă.
