Politicienii noștri se excită lamentabil la primul funcționar bruxellez care ne vizitează și preiau ad litteram orice declarație a acestuia, de parcă ar fi rupte din tablele lui Moise. După ce am avut premier cu fișa postului de la Bruxelles și pentru interesele multinaționalelor și ambasadelor marilor puteri europene, în vederea satisfacerii unor companii occidentale care au primit ajutoare de la stat, adică din impozitele noastre, ca să o ducă bine mersi nemții, olandezii sau francezii ce nu ne vor în Schengen, acum a trebuit să asistăm la o semi-comedie cu Birlic sau Louis de Funes, când komisarul Junckers ne-a pupat la propriu pe frunte fostul președinte Băsescu sau la bătut pe spate, ca în cartier la Molenbeek, pe fostul premier Victor Ponta.
România — cartier anexă pentru afacerile Berlinului
Noi, românii, rămânem cu vorbele goale și frumoase, iar eurocrații, multinaționalele și guvernele europene cu banii și interesele economice satisfăcute în România. Viziunea europocentristă dusă până la paroxism ne-a ucis inițiativa economică și independența deciziei politice. Între timp am mai pierdut și vreo patru milioane de români, printre cei mai activi și inteligenți care au plecat la muncă în Diasporă. România rămâne cu privirea țintită doar într-un Vest European cu piețe supra-saturate, prea competitive, care absorb constant forța de muncă calificată a țării și nu ne oferă mai nimic în schimb.
Dacă un analist sau jurnalist independent susține că România, pe lângă opțiunea europeană trebuie să caute piețe de desfacere și noi oportunități de afaceri în afara UE, imediat un aparat bine pus la punct de ong-uri plătite de multinaționale și interesele ambasadelor occidentale încep seria etichetărilor mincinoase: anti-european, puseuri naționaliste împotriva Bruxellului și filo-rusism. Marile puteri europene cu o istorie seculară colonizatoare știu bine să-și facă meserie de a ne face slugi și a ne menține în statutul de colonie ascultătoare, prin această propagandă plătită împotriva intereselor economice naționale ale României.
Lumea nu este numai UE, ci și BRICS sau cu alte mari țări cu putere economică uriașă, cum ar fi Japonia sau "tigrii economici" din Asia de sud-est. Nu zic să ieșim din UE, dar nici să fim sinucigași economic și să întoarcem spatele unor țări puternice cu care putem face afaceri în avantaj reciproc. Sunt țări puternice ca și China, Japonia, Rusia, Indonezia, Africa de sud, Australia, Brazilia, Coreea de sud sau Kazahstan care își doresc să facă afaceri cu țara noastră și să deschidă noi punți economice reciproc avantajoase. Dar la noi președinția, guvernul și parlamentul au o viziune unidirecțională, dovedită letală, pentru dezvoltarea armonioasă a României: doar interesele Bruxellului, un fel de cartier anexă pentru afacerile prospere ale Berlinului.
Un eurocentrism exagerat și contraproductiv
La Forumul Noul Drum al Mătăsii s-au adunat la Beijing lideri din 29 de state (Rusia, Italia, Turcia, Kazahstan, printre altele), șefii Băncii Mondiale și ai FMI, oficiali de rang înalt din Germania și Marea Britanie (care caută ca după Brexit să-și întărească relațiile comerciale cu lumea extraeuropeană). Președintele Xi Jinping a declarat că Beijingul va aloca 124 de miliarde de dolari pentru Noul Drum al Mătăsii, care să devină un drum „al păcii, incluziunii și liberului schimb". Bineînțeles că România, ocupată să-l aplaude pe Junckers în parlament care ne vinde doar vorbe frumoase și niciun termen pentru Schengen, nu a participat. În schimb Cehia, Ungaria și Polonia au fost vedetele forumului încheind pre-contracte grase în energie, infrastructură și comerț. Conducătorii acestor țări își respectă popoarele și deschid noi piețe de desfacere în est și în lume, precum și noi oportunități de dezvoltare economică. România a rămas și de data aceasta în afara jocului unde se face istorie economică, doar de dragul lui Junckers sau a nu știu ce funcționar cu salariu mare în euro, care-l laudă pe Cioloș. Mai mult liderii maghiari, polonezi și cehi au declarat că doresc să extindă colaborarea tratatului de la Vișegrad prin înființarea unui "CAER", o piață liberă economică, a țărilor central-europene, unde desigur România nu este invitată pentru că este prea ocupată să asculte directivele Bruxellului, care ne cere să oferim ajutoare de stat din taxele și impozitele românilor pentru bunul mers al companiilor străine.
Lumea se mișcă și clasa noastră politică reacționează ca ciobanul din "spațiul mioritic", în afara unei istorii care se naște dincolo de un europocentrism exagerat și contraproductiv pentru români. Și cultural, românii nu știu mai nimic despre noile generații de scriitori din Japonia, China, Rusia sau Brazilia, tocmai datorită acestei viziuni eurocentriste greșit aplicată. Nu doresc să închei într-un spectru pesimist și să evidențiez că România în al 12 — lea ceas a aderat la Banca Asiei. Ministerul Afacerilor Externe a salutat aderarea României la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank — AIIB), precizând că hotărârea conducerii AIIB reprezintă o recunoaștere a capacității țării noastre de a participa la promovarea obiectivelor instituției financiare vizând susținerea proiectelor de infrastructură și de dezvoltare economică. România a devenit membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură în urma deciziei luate sâmbătă de Consiliul Guvernatorilor Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură. Dacă am depăși viziunea europocentristă păguboasă și am recunoaște că sunt și alte țări cu care am putea colabora, azi România ar fi una dintre cele mai dezvoltate state europene, conform resurselor umane și naturale. Reactoare atomice știu să facă și rușii, autostrăzi și chinezi, mașini-unelte și sud-africanii sau japonezii, comerț și brazilienii, iar deschiderea acestor piețe uriașe pentru produsele agricole și industriale performante din România ar aduce profituri și bunăstarea cuvenită românilor. Cine ne vrea prizonieri unui europocentrism învechit geopolitic, care nu ne lasă să ne ducem produsele autohtone pe "noul drum al mătăsii"?
Ionuț Țene este istoric, publicist și scriitor român.
Opinia autorului poate să nu coincidă neapărat cu cea a redacției Sputnik.
Sursa: NapocaNews.ro.
