Igor Nikolaiciuk, expert media pentru Sputnik Moldova
În Moldova numărul unor astfel de materiale se ridică la 950 de unități, ceea ce este foarte mult! În același timp, această țară ocupă locul nouă în topul celor mai ostile față de Rusia, plasându-se între Polonia și Letonia. Destul de reprezentativ, nu-i așa? Ceea ce e interesant e că în comparație cu anul 2015, țara a urcat cu 24 de puncte. E un record absolut!
De la neutralitate la agresivitate
Ce s-a întâmplat între timp cu presa moldovenească, luând în considerație activitatea ei și raportarea la subiectul Rusiei? E un caz complicat, în care trebuie să luăm în considerație câțiva factori. Mai întâi de toate, e vorba de situația politică legată de alegerile prezidențiale, situația instabilă care a dus la sporirea gradului de rusofobie. Aici există și aspecte pur tehnice ale monitorizării presei moldovenești — sporirea, în ultimul timp, a interesului analiștilor ruși pentru proporțiile și calitatea instituțiilor media din Moldova.
Desigur, un factor predominant îl reprezintă activizarea spontană a presei antirusești de limbă română, precum și a celei românești, în câmpul informațional al Republicii Moldova.
Să analizăm schimbările "indicatorului agresivității" care descrie nivelul de propagare a aspectelor negative în spațiul mediatic din ultimii trei ani. Un astfel de indicator reprezintă raportul dintre numărul publicațiilor cu mesaje negative și numărul de publicații cu mesaj neutru.
Dacă în pașnicul an 2013, apoi în apogeul războiului informațional mondial împotriva Rusiei, din cauza evenimentelor din Ucraine din 2014, precum și în timpul conflictului din Siria în 2015, acest indicator a fost unul nesemnificativ și varia între 0,4-0,5, în anul 2016 acesta a ajuns la 2,6. A avut loc o adevărată explozie a urii — la 10 articole neutre despre Rusia revin 26 negative.
Precum am spus anterior, o astfel de situație se datorează unei serii de factori, dintre care cel mai important îl reprezintă acțiunile premeditate ale statului român îndreptate spre stabilirea unui control informațional asupra câmpului informațional al Moldovei și intensificarea bruscă a propagandei antirusești.
Cadrele hotărăsc totul
Reamintim că acum un an, pe 29 februarie 2016, la București a fost înființat un Consiliul consultativ cu privire la combaterea propagandei ruse. În realitate, Consiliul dat are drept sarcină să cucerească spațiul informațional al Republicii Moldova, precum și să marginalizeze publicațiile care reflectă obiectiv subiectele legate de Rusia.
Din Consiliu fac parte experții în domeniul media, reprezentanții celor mai importante instituții de presă, politologi, printre care politologul și sociologul Dan Dungaciu, care anterior a deținut funcția de consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, promotor al unei politici unioniste.
A trecut un an și opinia publică a avut prilejul să vadă roadele activității Consiliului, în special ale lui Dungaciu: în România sub egida Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale a Academiei Române, sub șefia directă a lui Dan Dungaciu a fost înființat Laboratorul pentru Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS).
Scopurile declarate ale LARICS sunt analiza și aprecierea evenimentelor interne și externe, precum și analiza presei din diverse state, în special România și Republica Moldova, în contextual desfășurării pe aceste teritorii a unui război informațional. Un obiectiv separat îl reprezintă monitorizarea intensității războiului informațional în regiune.
În același timp, în baza LARICS este lansat un site, creat pentru diseminarea în presă a rezultatelor activității laboratorului. Resursa conține metodele de contracarare informațională, analiza unor campanii propagandistice și campanii informațional-psihologice din mediul informațional, recomandări pentru contracararea unor amenințări informaționale.
Autorii intenționează să transforme această resursă într-un sistem de prevenire a unor operațiuni strategice informaționale ale Rusiei sau Ungariei împotriva României.
O atenție sporită merită să acordăm componenței proiectului. Echipa de experți implicați e aceeași cu angajații Consiliului consultativ pentru contracararea propagandei ruse București-Chișinău, fiind completată cu savanți de la Academia Română. Nucleul organizației îl reprezintă experții în domeniul media care activează pe teritoriul Republicii Moldova, în instituții media proromânești care realizează strategia României de unificare a celor două state.
Două abordări
Acum toate țările NATO sunt obsedate un pic de o agresivitate rusă imaginară (de fapt, nu chiar atât de „un pic", ci chiar conform unui scenariu paranoic!), realizată prin instrumentele „propagandei putiniste, agresive și mincinoase". În realitatea, alianța Nord-Atlantică își propune să realizeze câteva obiective prin intermediul românilor: să împiedice apropierea dintre Rusia și Republica Moldova, să blocheze toate tendințele pozitive, să discrediteze politica Moscovei în regiune.
Ce-i drept, aici există și un anumit interes românesc: divizarea societății moldovenești în ceea ce privește susținerea politicienilor pro-români. Merită de atras atenția la faptul că strategii NATO nu sunt interesați de activitatea forțelor unioniste, iar Bruxelles-ul are o atitudine cel puțin neutră în ceea ce privește jocurile imperialiste ale Bucureștiului.
Din februarie a acestui an, LARICS a început să publice activ rezultatele studiilor sale. O analiză superficială a titlurilor și conținutului dă de înțeles că organizația a fost înființată exclusiv pentru propaganda antirusească. Acest lucru rezultă chiar din însăși faptul că din 12 analize vaste, 6 sunt dedicate războiului informațional al Rusiei, iar restul vizează subiectul Ucrainei (de pe poziția susținerii actualului regim de la Kiev), fie direct sau indirect sau încearcă să argumenteze inexistența identității moldovenești și să propage ideile unioniste.
O excepție reprezintă două materiale în limba engleză, care sunt elaborate profesionist și arată o abordare profundă, demonstrând existența unei baze statistice solide. Acestea se caracterizează de un nivel înalt de obiectivitate (în comparație cu materialele în limba română). O astfel de disonanță ne vorbește de faptul că autorii se orientează la două grupuri-țintă absolut diferite.
Pentru LARICS populația României și Moldovei sunt obiecte ale propagandei, acestora fiind destinat un conținut aparte, în timp ce materialele în limba engleză, se pare, sunt destinate comanditarului sau sponsorului, în fața căruia apoi urmează să se raporteze despre calitatea muncii depuse.
Rezultatele eforturilor trubadurilor antiruși copleșește prin raportul dintre calitate și cantitate. Spre exemplu, liderul publicațiilor rusofobe — Evenimentul Zilei a publicat timp de un an 170 de articole „despre Rusia". Din totalul materialelor referitoare la Federația Rusă și activitatea conducerii rusești, 80 la sută revine anume presei de limba română. Indicatorul agresivității acestor resurse depășește orice normă: Evenimentul Zilei — 8,3, Timpul de Dimineață — 4,0, Adevărul Moldova — 3,35, Jurnal de Chișinău — 5,44. Cosmopolitul Independent.md pare a fi ceva mai moderat — 2,05. În comparație cu „Moldavskie Vedomosti", acest indicator este unul minuscul 0,41. În Moldova există și publicații care promovează mesaje pozitive despre Rusia, cum ar fi „Panorama" și „Argumentî i Faktî", însă acestea nu au nicio relevanță pentru tot întregul spațiu mediatic.
Cu toate acestea, modul în care evoluează evenimentele arată că moldovenii știu în ce direcție să se îndrepte, direcție care nu corespunde în niciun fel cu agenda presei antirusești.
