BUCUREȘTI, 12 mai — Sputnik. O hotărâre recentă a Curții Constituţionale a decis constituţionalitatea legii privind folosirea limbii materne în spitalele şi centrele de asistenţă socială din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20%. Actul normativ prevede şi un prag alternativ, cel puţin 5.000 de persoane. Legea, inițiată de UDMR a fost inițial votată în unanimitate în Camera Deputaţilor, ulterior fiind contestată la CCR de către PNL, PMP şi USR.
O urmare directă este modificarea Legii nr. 95/2006, privind reforma în domeniul Sănătăţii. Astfel, la articolul 7, după litera l) se introduce o nouă literă, lit. m), cu următorul cuprins:,,asigurarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală sau socială, după caz, cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului".
Jurnalistul covăsnean Dan Tănasă, care a dat o atenție deosebită acestei modificări legislative, comentează:
"În fapt, adoptarea acestei prevederi legale constituie o nouă discriminare pozitivă inutilă la adresa comunității maghiare din România și va duce, printre altele, la epurarea etnică a românilor din unitățile spitalicești din Transilvania în general și din județele Covasna și Harghita în mod special. (…) Niciun etnic maghiar din România nu s-a plâns că nu a fost angajat într-un spital din România pentru că este etnic maghiar sau pentru că știe limba maghiară la fel cum niciun pacient de etnie maghiară nu s-a plâns că nu este tratat în România pentru că nu există personal medical vorbitor de limba maghiară".
Dan Tănasă, bun cunoscător al situației din Harghita și Covasna, aduce în discuție experiența cu modificările similare aduse legii administrației locale, Legea 215/2001, prin care "UDMR a epurat etnic pe românii din administrația publică locală din zonele controlate de UDMR".
"Zeci de instituții publice din județele Covasna și Harghita, dar și din Transilvania în general, condiționează angajarea de cunoașterea limbii maghiare pentru absolut toate posturile scoase la concurs. Un caz foarte cunoscut este, spre exemplu, Primăria Miercurea Ciuc, în care absolut toate posturile sunt condiționate la angajare de cunoașterea limbii maghiare (detalii aici)", scrie Tănasă.
O altă situație pe care Tănasă o pune în evidență este oficializarea limbii romani în spitalele din București și din alte localități în care sunt peste 5000 de minoritari romi. Tănasă crede că majoritatea care a susținut această modificare, nu ar fi luat în calcul că limba romani va deveni limbă oficială în spitalele din capitala României. În București locuiesc peste 23.900 de romi, cifra oficială, dar peste 5.000 de cetățeni declarați de etnie romă "locuiesc și în Buzău, Cojasca (Dâmbovița), Craiova, Brăhăsești (Galați) sau Ploiești", exemplifică jurnalistul.
"Imediat ce această lege va fi promulgată de către Președintele Klaus Iohannis toți acești cetățeni români de etnie romă se pot prezenta la unitățile spitalicești vorbind doar în limba romani. Autoritățile publice locale sunt obligate acum, prin această lege, să asigure medici și asistente medicale vorbitori de limba romani, în caz contrar primarii acestor localități putând fi acuzați de încălcarea legii și chiar de discriminare a cetățenilor români de etnie romă".
"Această lege va impune criteriul etniei în dauna criteriului profesional", scrie Dan Tănasă pe blogul său, acuzând că în acest fel se face jocul UDMR și al proiectului Trianon 100.
Este de comentat faptul că, în timp ce investițiile pentru educație au scăzut în mod dramatic față de perioada anterioară lui 1989 (5% față de 11%), în condițiile în care nivelul de școlarizare scade iar impactul cu argoul internautic duce la folosirea curentă a unui slang — ei bine, asemenea prevederi pot avea un impact major asupra nivelului conștiinței naționale, o noțiune care se dorește, probabil, să cadă în desuetudine.
