BUCUREȘTI, 11 mai — Sputnik. Aproximativ 52 la sută dintre români consideră că este nevoie de o Rusie puternică pentru a contrabalansa influența Occidentului, se arată în datele studiu "Credința religioasă și apartenența națională în Europa Centrală și de Est" efectuat de organizația americană PEW Research.
Totodată, 65 la sută dintre români consideră că Rusia are obligația de a proteja creștinii ortodocșii din întreaga lume. De aceeași opinie sunt 63 la sută din respondenții din Republica Moldova.
În același timp, 68 la sută din români sunt de acord cu afirmația că există un război de valori cu occidentul. În Republica Moldova de aceeași părere sunt 71 la sută din respondenți, în timp ce în Rusia — 91 la sută.
Cu toate acestea, cât nu ar părea de paradoxal, 82 la sută din respondenți români consideră că este în interesul României să colaboreze strâns cu SUA și restul lumii occidentale. În același timp, studiul menționează că majoritatea țărilor ortodoxe populația se orientează spre Federația Rusă, excepție făcând Ucraina și România, țări în care se orientează mai curând spre SUA. Cu alte cuvinte, din punct de vedere cultural-religios românii tind să privească spre Rusia, însă din punct de vedere politic — spre Occident.
Dintre țările ortodoxe, România se arată a fi cea mai religioasă populație: 21 la sută din credincioși au declarat că frecventează săptămânal slujbele religioase, spre deosebire de georgieni și greci (17 la sută), moldoveni (13 la sută), belaruși și ucraineni (12 la sută), ruși și sârbi (6 la sută).
Chiar dacă frecventează mai rar biserica, moldovenii sunt primul în topul țărilor ortodoxe care se roagă cel mai des — 48 la sută din respondenți au declarat că se roagă zilnic. În România această cifră este de 44 la sută, iar în Rusia — 17 la sută. Dacă e să comparăm aceste cifre cu cele din SUA, americanii par a fi ceva mai religioși: 55 la sută din respondenți americani au declarat că se roagă în fiecare zi.
În ceea ce privește credința în Dumnezeu, primul loc în top îl ocupă Georgia cu 99 la sută, fiind urmată de Armenia, Moldova, România — cu câte 95 la sută.
Identitatea națională, morală și rolul femeii
Studiul indică și o legătură strânsă între identitatea religioasă și cea națională: 74 la sută din români consideră că ortodoxia este un element esențial pentru a fi un român adevărat. O poziție similară o au 82 la sută din armeni, 81 la sută din georgieni, 78 la sută din sârbi, 66 la sută din bulgari, 63 la sută din moldoveni, 57 din ruși și 51 la sută din ucraineni.
La capitolul percepției propriei culturi în raport cu alții, 66 la sută din români au căzut de acord cu afirmația că "poporul nostru nu este perfect, însă cultura noastră este superioară tuturor celorlalte". De o poziție ceva mai radicală se mențin grecii — 89 la sută, georgienii — 85 la sută, armenii — 84 la sută, bulgarii — 69 la sută. Ceva mai modești sunt moldovenii — 50 la sută, belarușii — 42 la sută și ucrainenii — 41 la sută.
În ceea ce privește atitudinea față de homosexuali, 91 la sută din respondenți din Moldova au declarat că un astfel de comportament este condamnabil moral. În Rusia de aceeași părere sunt 85 la sută din respondenți, iar în România — 82 la sută.
În același timp, în spațiul ortodox se menționează o fidelitate față de rolul tradițional al femeii în societate: 72 la sută din români consideră că femeia trebuie să fie supusă bărbatului. De aceeași părere sunt 46 la sută din moldoveni și 36 la sută din respondenții ruși.
Statul și religia: susținere pentru biserică și predispoziții spre dictatură
Cifrele mai arată că 46 la sută din români consideră că statul trebuie să susțină și să protejeze valorile religioase, în timp ce în Rusia de aceeași poziție sunt 42 la sută din respondenți.
O bună parte a moldovenilor (68 la sută) consideră că Biserica trebuie să fie finanțată din banii publici. De aceeași părere sunt 58 la sută din români și 50 la sută din ruși.
Georgia, Rusia, Armenia și Moldova se arată cele mai dispuse spre un regim autoritar: 58 la sută din ruși, 57 la sută din georgieni, 38 la sută din armeni și 36 la sută din moldoveni au declarat că simt o simpatie mai mare față de figura lui Stalin, decât față de Gorbaciov. O poziție diametral opusă o au românii: cea mai mare parte — 47 la sută tind să privească cu mai multă simpatie pe Gorbaciov, în timp ce Stalin este privit favorabil de 29 la sută din români. Cu toate acestea, cifra depășește pe cea a Belarusul (26 la sută din belaruși se asociază mai curând cu figura lui Stalin).
În ceea ce privește modelul de guvernare, dintre popoarele majoritar ortodoxe, cei mai predispuși spre dictatură sunt moldovenii — 44 la sută au declarat că preferă mai curând un regim nedemocratic. O poziție similară și-au exprimat 41 la sută din ruși și 28 la sută din români.
Autorii ajung la concluzia că religia devine un factor tot mai prezent în spațiul post-sovietic și Europa Centrală și de Vest, devenind un element fundamental al conștiinței naționale.
Studiul a fost efectuat între anii 2015-2016, fiind intervievate peste 25 mii de persoane din Armenia, Belarus, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Grecia, Georgia, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Rusia, România, Serbia, Ucraina, Croația, Cehia și Estonia. În România studiul a fost realizat de Ipsos (în perioada 1 iulie — 18 octombrie 2015, pe un eșantion de 1361 persoane), iar în Republica Moldova (în perioada de 4 iulie —2 august, pe un eșantion de 1841 de persoane) și Rusia (1-31 iulie 2015, pe un eșantion de 2471 persoane) de către CESSI.
