BUCUREȘTI, 18 apr — Sputnik. Premierul Sorin Grindeanu a fost invitat în emisiunea "Pulsul zilei" difuzată luni seara pe TVR1. Deși formatul emisiunii pare a fi, în pofida titlului, unul de cunoaștere sentimentală — în cazul de față cu tentă bucolică — a invitatului, câteva momente au surprins, ba chiar au șocat. Nu și pe moderator, din păcate.
Mai precis, e vorba de finalul interviului, în care Sorin Grindeanu a relatat felul în care a fost numit premier, atât prin prisma surprizei mărturisite, cât și prin relatarea zilei de 30 decembrie 2016, când, susține Grindeanu, a fost chemat la București, a avut loc ședința Comitetului Executiv Național și, "surpriză", a fost propus premier. Întrebarea realizatorului a fost "Foarte pe scurt, ziua de 30 decembrie 2016 — ce a reprezentat pentru dumneavoastră?".
"Am fost chemat la Bucureşti", a răspuns premierul, "a fost acea desfăşurare în care prima propunere a PSD pentru funcţia de premier, şi anume doamna Sevil Shhaideh nu a fost acceptată. În mod normal, statutar, s-a întrunit forul de conducere în partid şi m-au votat să fiu eu cel care să preiau această sarcină. A fost o surpriză, cred că s-a şi văzut. Când am ieşit în faţa presei, aflasem cu câteva minute înaintea lor. Mă mai uit la imaginile de atunci, din decembrie, şi se vede pe mine şi o anumită emoţie, dar totodată cred că şi ce gândeam atunci — responsabilităţile".
În răspunsul său, premierul a încurcat datele iar realizatorul s-a dovedit (a fi) în afara subiectului — în realitate Sorin Grindeanu a fost (chemat și) propus pe 28 decembrie, atunci a avut loc ședința CexN, pe 30 decembrie președintele semnând decretul privind desemnarea premierului. Menționăm că emisiunea nu a fost transmisă în direct, iar în spatele realizatorului se afla o întreagă echipă.
Dar, trecând peste această chestiune de formă, problema de fond este șocantă — prin mărturisirea totalei surprize, Sorin Grindeanu mărturisește că nu a avut nici o legătură cu o eventuală nominalizare, ceea ce înseamnă că nu a participat la realizarea programului de guvernare ca un potențial coordonator al acestuia, ca viitor premier sau, eventual vicepremier. Rezultă de aici că, în pregătirea proiectului de guvernare, PSD a avut o singură schemă de lucru, cu Liviu Dragnea premier, fie nu a avut o structură de lucru pe formulă guvernamentală, ci totul a fost făcut pe picior, cum se spune. Inclusiv, iată, primul ministru — care nu este în nici un caz o funcție bazată pe intuiție și spontaneitatea desemnatului, ci pe soluții concepute — sau măcar trecute — prin propria gândire. Or, premierul vorbește, cu candoarea sa obișnuită, de cât de atașat era, în momentul din decembrie, de funcția sa de șef al județului Timiș.
Faptul că premierul actual nu a avut un rol determinant la proiectul guvernamental este șocant și pentru PSD, pentru credibilitatea modului de lucru al partidului forte al coaliției, mai ales în contextul unui program de guvernare extrem de ambițios, care pe lângă parametri dificil de atins mai are de înfruntat și ostilitatea unor centre de putere din țară, dar și atacuri în forurile europene, multe susținute chiar de români. În plus, opoziția din stradă, pentru care încă nu s-a găsit decât soluția cedării (totale), este un alt factor de risc.
Doi președinți ai României — Traian Băsescu și Klaus Iohannis — au ironizat modul de lucru al coaliției de guvernământ spunându-i lui Liviu Dragnea "că este singurul care cunoaște programul de guvernare", în sensul că el este cel care a coordonat și chiar a realizat ansamblul programului; trecând peste ironie, dar ținând seama de unele aspecte ale relației între puterile statului, se pune întrebarea firescă — oare ce se va întâmpla dacă Liviu Dragnea ar deveni… indisponibil?
