Editorial de Nicu Goncear
Chiar dacă Moldova nu este un jucător activ pe arena geopolitică, nu influențează formarea agendei politice curente, problema migrației și invazia refugiaților din Orientul Apropiat devine o problemă pentru compatrioții noștri care muncesc în UE.
"Cândva visam cum copiii mei vor studia la o școală din Germania și vor primi studii calitative. Acum mă gândesc la modul cel mai serios să plec din Berlin. Fie într-un sat sau suburbie a unui oraș european (cât mai departe de capitale), fie voi reveni în Moldova… nu am decis deocamdată", a povestit Irina, locuitoare a Berlinului, pentru agenția Sputnik.
Aceasta citește regulat ziarele germane și vede cum orașele europene devin țintele atacurilor teroriste, ceea ce o întristează foarte mult. Această femeie de vârstă medie a realizat "marele vis moldovenesc" al oricărui migrant — o evoluție de la o spălătoare de vase la un angajat în oficiu.
În perioada în care a locuit în Germania ea a reușit să se căsătorească, să nască un copil, să obțină cetățenia germană și o casă în suburbia Berlinului.
Fiica moldovencei urmează să plece la școală, iar explozia crimelor săvârșite de migranți în Berlin o înfricoșează.
"Unii din prietenii mei și-au trimis copilul la o școală particulară, însă chiar și în școlile de elită au apărut imigranți, care sunt trimiși conform unei cote obligatorii distribuite de stat. Ce credeți că s-a întâmplat? Într-o școală conservatoare adolescenții au început să vândă droguri, iar copiilor le sunt furați banii de buzunar", continuă Irina.
Cetățenii de rând sunt șocați: ei plătesc bani mari pentru a-și proteja copiii de astfel de fenomene și pentru a le asigura condiții bune în școală, iar aici e un adevărat haos. De regulă, "refugiații" în cea mai mare parte sunt bărbați tineri, apți de muncă, care nu doresc să muncească. Dar de ce ar face-o? Ei beneficiază de indemnizații, spațiu locativ oferit de stat și protecție socială la egal cu cetățenii de rând.
Stăm în fața bisericii împăratului Wilhelm din Berlin, în apropiere de Kurfürstendamm, una din cele mai aglomerate străzi ale capitalei germane. Anume aici în plin târg de Crăciun, pe 19 decembrie, un camion a lovit mortal 12 persoane, iar 48 au fost rănite. Autoritățile germane au declarat că e vorba de un atentat terorist, iar acțiunea a fost revendicată de cei de la organizația teroristă Statul Islamic. Suspectul, tunisianul Anis Amri, în vârstă de 24 de ani, a fost dat în urmărire generală. Peste câteva zile Amri a fost lichidat într-o suburbie a orașului Milano, în timpul unui schimb de focuri cu poliția. Acesta sosise în Apenini din Franța.
Unii migranți din Moldova sunt îngrijorați destul de mult de situația din Europa, gândindu-se la achiziționarea unui imobil în țara natală, ca o versiune de rezervă. Ironia sorții este că moldovenii tocmai și-au vândut imobilele când planificau să se mute cu traiul în străinătate. De regulă, acești bani servesc ca primă rată pentru contractele de ipotecă.
„În ultimul timp, cea mai mare parte a clienților la achiziționarea imobilelor sunt muncitorii de peste hotare. Aceștia fac acolo bani pe care îi investesc în Moldova, cumpărând apartamente", a recunoscut un agent mobiliar din Chișinău.
Potrivit lui, o astfel de tendință a fost întotdeauna caracteristică pentru moldovenii plecați peste hotare, însă acum acest lucru a devenit o tendință tot mai evidentă, din cauza faptului că moldovenilor le este frică de refugiații din Orientul Apropiat.
Economistul Anatolie Ignat ne-a explicat în ce măsură acest fenomen poate deveni unul de masă.
"Cred că achiziționarea apartamentelor de către moldovenii care muncesc peste hotare reprezintă o așa-numită „achiziție de rezervă", pentru orice eventualitate.
"Panica care a cuprins locuitorii Europei este un fenomen temporar", consideră Ignat. Potrivit lui, nu se observă un fenomen al plecării în masă din Occident, ci doar în sens invers. Așa a fost întotdeauna, oamenii au plecat din Europa de Est în Occident.
"Vrem noi sau nu, acolo nivelul mediu de viață și standardele sunt mai înalte. Oamenii pleacă din condiții proaste de viață la cele bune. În ceea ce privește cumpărăturile de rezervă, aș vrea să menționez că oamenii înțelepți nu și-au vândut casele, păstrându-le pentru orice eventualitate. Oricând e bine să existe o variantă de rezervă. În multe țări dezvoltate oamenii își cheltuie pensiile în țări mai ieftine, precum Bulgaria sau Moldova, primind pensia în Germania, Italia. E dreptul lor. Probabil aceste apartamente sunt cumpărate anume pentru a locui după pensionare", consideră economistul.
"Aici avem o simbioză de probleme”, consideră directorul Institutului de studii diplomatice, politice și de securitate, fostul ministru de Externe, Valeriu Ostalep. În opinia lui, cetățenii Moldovei nu știu ce să facă cu banii pe care îi fac peste hotare.
„Oamenii nu pleacă de viață bună, însă acolo nu poți face bani mari. Ar putea aduna 50-80 de mii de euro, cu care nici nu știu ce să facă. Acești bani nu permit deschiderea unei afaceri în Europa, iar aici e prea riscant. Iată de ce timp de mai mulți ani ei aleg cea mai sigură investiție — cumpărarea spațiului locativ, sperând că nu vor pierde acești bani. Ei cumpără apartamente chiar dacă nu văd aici o legătură logică. Acum zece ani oamenii luau credite pentru cumpărarea imobilelor în țară, unde nu se știe dacă vor avea un loc de muncă în viitor. Moldovenii își pierd energia vitală în străinătate și foarte târziu înțeleg acest lucru", consideră Ostalep.
Chișinău — Berlin — Chișinău
