BUCUREȘTI, 13 apr — Sputnik. Nemulțumirea din ce în ce mai mare față de "sistem" se manifestă în toate zonele politice. Denumirea "sistem" nu poate fi nedefinită exact, dar reprezintă, în mod general, centrul de putere al țării, văzut ca un fel de rețea între diverse instituții de forță, zone financiare și, bineînțeles, politică.
De fapt, fiecare orientare politică vede "sistemul" în felul său; Opoziția definește "sistemul" ca fiind PSD și baronii locali, Puterea consideră că sistemul e format din servicii, procurori și președinte, în joc apar și forțele externe, în fine, o multitudine de variante ale așa-numitului sistem. Dar, un lucru este cert — populația este din ce în ce mai nemulțumită de cum merg lucrurile, de sistemul (fără ghilimele) politic și de stat din România.
În condițiile actuale, ideea schimbării a ordinii de stat — de exemplu, trecerea de la pluripartidism la partid unic — este neconstituțională și ilegală, chiar tentativa de a încerca așa ceva fiind pedepsită; în schimb, forma de guvernământ, se poate schimba. Asta înseamnă că, printr-o schimbare a constituției, România ar putea deveni din Republică semi-prezidențială republică parlamentară, prezidențială sau monarhie (constituțională). Trebuie menționat că, în perioada Constituantei, când s-a redactat Constituția votată în 1991, nu s-a făcut nici un fel de referendum pe tema formei de guvernământ, așa cum era firesc. Sigur, rezultatul ar fi fost cel dorit de Ion Iliescu, lider politic fără rival la acea dată, dar formalitatea trebuia îndeplinită.
Trecerea la republica parlamentară a fost deja propusă de Călin Popescu Tăriceanu, dar pare sortită eșecului deoarece Parlamentul este una dintre cele mai criticate și lipsite de credibilitate instituții, deci nu ar fi o soluție, ci o adâncire a crizei (de încredere a) statului. Republica prezidențială nu a propus-o nimeni și nu există încă tentative în aceste sens — deși, pe plan internațional, există formule interesante în acest sens, vezi Turcia lui Erdogan sau cele două superputeri militare, SUA și mai ales Rusia. În schimb, monarhia constituțională, este forma de guvernământ prezentă în multe țări, chiar în unele dintre cele mai stabile și bine dezvoltate — Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca, Belgia, Spania, Norvegia, Luxemburg, Monaco, Andorra, Vatican şi Liechtenstein.
În România au existat personalități care au susținut ideea revenirii la monarhie, dar niciodată nu s-a pus problema serios, sub forma unei dezbateri publice, urmată eventual de un referendum, în cadrul unui proces de schimbare a constituției.
În aceste condiții, două asociații monarhiste au încercat să afle puncte de vedere ale partidelor parlamentare față de o eventuală dezbatere publică pe tema monarhiei constituționale. Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei şi Grupul de Acţiune pentru Monarhie au trimis o adresă partidelor parlamentare, cuprinzând o invitație la un dialog pe ideea unei dezbateri publice a subiectului. Iată textul scrisorii:
"Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei şi Grupul de Acţiune pentru Monarhie şi Democraţie vă propun o întâlnire în cadrul căreia reprezentaţii celor două mişcări civice să vă aducă la cunoştinţă opinia, împărtăşită de o mare parte a cetăţenilor români, privind necesitatea urgentă ca forma guvernământ a statului român să fi schimbată din republica semi-prezidenţială în monarhie constituţională. Dacă consideraţi oportună această intâlnire, am dori să aflăm punctul de vedere al Partidului (…) faţă de o dezbatere publică pe această tema, inclusiv la nivelul partidelor politice reprezentate în Parlament. Întâlnirea va fi stabilită la o dată convenabilă potrivit cu agenda dumneavoastră."
Semnează Cătălin Mihai, preşedintele ANRM, prof. Cristian Sandu, Coordonator GAMD, precum și tânărul scriitor și istoric Tudor Vişan-Miu, toți trei cunoscuți activiști ai acestui curent. Scrisoarea prezentată a fost trimisă președinților partidelor parlamentare, Liviu Dragnea, Raluca Turcan, Nicușor Dan, Kelemen Honor, Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu.
Ei bine, dintre toți liderii politici, singurul care a manifestat deschidere — și respectul, se poate spune, fiind vorba de o acțiune civică pe o temă serioasă — a fost președintele UDMR, Kelemen Hunor. În acest context, sigura formațiune politică dornică de a se întâlni și discuta această idee va fi UDMR, fapt surprinzător, pentru că ALDE, prin președintele Tăriceanu, a declarat în repetate rânduri că susține ideea monarhiei constituționale. Și în rândul liberalilor s-au manifestat plenar în acest sens personalități — mai ales fostul președinte Crin Antonescu.
