BUCUREȘTI, 7 apr — Sputnik. "Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că soluția legislativă care nu permite contestarea măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională", transmite Agerpres.
Soluția a fost dată pentru o sesizare formulată de DNA, prin care s-a cerut CCR să se pronunțe pe constituționalitatea dispozițiilor articolului 140 alineatul 7 din Codul de procedură penală, care prevede că "încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți se pronunță asupra măsurilor de supraveghere tehnică NU este supusă căilor de atac".
Rezultatul este că, în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, "Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională", se precizează într-un comunicat al CCR.
Avocatul Artin Sarchizian, președintele Societății Române pentru Drepturile Omului (SRDO), a declarat, în exclusivitate pentru Sputnik, că în acest fel se respectă prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului, mai precis articolul 8, care prevede dreptul la viața privată.
"Nu este vorba de împiedicarea actului de justiție, ci de o responsabilizare", a spus Sarchizian, care consideră că "la fel ar trebui gândită și o eventuală lege a răspunderii magistraților. În fond, pe primul loc trebuie să stea respectarea cetățeanului, a drepturilor sale, iar viața privată este un drept fundamental. Restrângerea acest drept este o măsură excepțională, deci trebuie luată nu doar cu motive clare, dar și cu responsabilitate maximă. Iar contestarea măsurii în instanță, sigur că este firească, vorbim de oameni care au nicio calitate procesuală, în schimb au dreptul constituțional de a apela la justiție".
Cităm mai departe din Comunicatul CCR:
"Curtea a constatat că în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerință în viața privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un control a posteriori dispunerii acestora, pe care persoana în cauză să îl poată accesa în scopul verificării îndeplinirii condițiilor și, implicit, a legalității măsurii respective. Existența unui control a posteriori ce are în vedere aceste aspecte se constituie într-o garanție a dreptului la viață privată, care conturează și, în final, pe lângă celelalte elemente necesare și recunoscute la nivel constituțional și convențional, determină existența proporționalității între măsura dispusă și scopul urmărit de aceasta, precum și necesitatea acesteia într-o societate democratică", precizează CCR.
Raportându-se la speța judecată, Curtea a constatat că reglementarea actuală exclude persoanele care nu au nicio calitate în dosarul penal sau au calitatea de suspect de la accesul la o instanță de judecată "care să poată analiza acest aspect, ceea ce se constituie într-o încălcare a prevederilor articolului 26 și articolului 53 din Constituție, precum și a celor ale articolului 8 și articolului 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale", se precizează în comunicatul preluat de Agerpres.
În final se menționează că decizia CCR este "definitivă și general obligatorie" și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională — Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală", urmând a se face modificări în Codul de Procedură Penală.
