BUCUREȘTI, 6 apr — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Președintele României este gazda și co-organizatorul conferinței internaționale "Interacțiunea între majoritatea politică și opoziție într-o democrație", partener fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei.
Întânirea nu se încadrează în categoria formalismelor, ci are o importanță deosebită pentru viitor; de fapt, ideea este de se propune un nou sistem de cutume, acceptat de toate țările UE, pentru definirea limitelor care nu ar trebui încălcate de o coaliție majoritară. Adică, până unde poate merge cu schimbările, cu intervențiile politice asupra instituțiilor, o alianță majoritară — și ce ar trebui să rămână sub controlul opoziției.
În cuvântul său de deschidere, Klaus Iohannis a exprimat nevoia de societăți democratice solide, "în care majoritățile nu abuzează de drepturile lor legitime doar pentru că sunt o majoritate, doar pentru că au câștigat alegerile cu un procent consistent, pentru că, odată cu preluarea puterii, trebuie asumate și responsabilitățile deosebite care decurg de aici".
Iohannis a evidențiat tendința de scădere a preșenței la vot în Europa. Din acest caz, majoritățile, chiar constituite pe procentaje mari, nu sunt reprezentative la nivelul populației. Or, această situație, apreciază președintele, "obligă cu atât mai mult la asumarea și exercitarea responsabilă a guvernării". Reacția europeană este evidentă — proliferarea conduitei populiste și eurosceptice. Deci, spune președintele este necesară "consolidarea cadrului de parametri și garanții privind interacțiunea dintre majoritate și opoziție".
"Sunt convins că, într-o societate democratică solidă, atât majoritatea, cât și opoziția trebuie, în egală măsură, să acționeze având în vedere același angajament, comun și responsabil, pentru interesul public — al cetățenilor și al societății. (…) Majoritatea, tocmai pentru că este majoritate, trebuie să știe să acționeze în exercitarea puterii cu o necesară reținere autoimpusă și cu toleranță față de eforturile opoziției, într-o manieră inclusivă și transparentă", a arătat șeful statului.
Tema de facto a reuniunii, acel model cutumiar european, este sintetizată de Iohannis prin aceea că măsurile luate de majoritate nu trebuie să afecteze statul de drept în sens larg "și să nu urmărească afectarea 'jocului' democratic".
"O societate democratică solidă necesită respectarea principiului cooperării loiale și constructive între instituțiile democratice ale statului, care trebuie să se respecte reciproc. Este un principiu valoros — nu doar în cazul situațiilor de coabitare politică, ce nu este deloc în contradicție cu principiul, la fel de important, al separației puterilor. Separația puterilor într-o democrație solidă înseamnă cooperare constructivă pentru realizarea interesului public, înseamnă respect reciproc între instituțiile statului aparținând diferitelor puteri, precum și echilibrul și controlul reciproc dintre acestea", a declarat Iohannis.
În acest sens, importanța Comisiei de la Veneția crește foarte mult, organul consultativ al CE devenind un centru al democrației, pe care Iohannis o numește "veritabila infrastructură strategică a statelor și societății europene", iar Comisia trebuie să adigure întărirea imunității și rezilienței acestei "infrastructuri", în interesul cetățenilor europeni.
"Nu doar pentru că am încredere în competența Comisiei de la Veneția, care a fost confirmată de atâtea ori, ci și pentru că este absolută nevoie de acest succes. El este imperativ necesar pentru că sistemul democratic european trebuie să fie solid și sănătos, pentru că scopul final al acestui efort este de fapt siguranța democratică și prosperitatea tuturor și a fiecăruia dintre cetățenii europeni", a declarat Klaus Iohannis, preluat de Agerpres.
În privința României, chiar dacă președintele consideră că societatea românească este "matură și pro-europeană", sau că că are proprii "anticorpi puternici față de orice ar putea afecta sănătatea democrației sale", ei bine odată cu primul mandat Băsescu au fost încălcate foarte multe cutume. Poate cea mai importantă este politizarea unor instituții care ar fi trebuit să rămână neutre, CCR este pe primul loc, iar o alta a fost căderea în desuetitudine a unor instrumente parlamentare — moțiunea simplă sau comisia de anchetă. În plus, odată cu venirea la putere a USL, în 2012, au avut loc schimbări la nivelul instituțiilor, mult peste nivelul firesc. Deci, România a fost una dintre țările care au nevoie de cutume întărite printr-o decizie comună, la nivel european. De aceea mi-am permis să calific evenimentul de la Cotroceni drept "crucial".
