CHIȘINĂU, 29 mart — Sputnik. Patru copii din Moldova, cu vârste sub șase ani, au fost diagnosticați în 2016 cu tuberculoză abia după moarte.
Informația a fost făcută publică de e-sanatate.md, care precizează că atât Ministerul Sănătății, cât și specialiștii responsabili de prevenirea, depistarea și tratarea tuberculozei din țară nu vor să ofere detalii despre aceste cazuri, așa că deocamdată nu este clar din ce localități fac parte acești copii. Și autoritățile medicale nu vor să dea mai multă informație pentru că asta ar scoate la suprafață mai multe erori medicale admise de specialiști, dar și deficiențe în acordarea asistenței medicale atunci când este vorba de tuberculoză.
E-sanatate.md precizează că pentru prima dată s-a vorbit despre cele patru decese în cadrul unei conferințe, la care s-au adunat mai mulți profesioniști din domeniu. Și anume, directorul adjunct al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc" din Capitală, domnul Constantin Iavorschi, a făcut următoarea declarație pentru Sănătate INFO.
„Anul trecut au decedat patru copii care făceau parte din focare de tuberculoză, dar nu au fost diagnosticați. Aceștia aveau până la șase ani. Copiii au fost în contact cu bolnavi de tuberculoză, dar nu au fost depistați la timp și nu s-au luat măsurile necesare. Tuberculoza nu prezintă numai semne specifice ale acestei boli. Cu părere de rău, specialiștii suspectau alte maladii, precum pneumoniile, bronșitele, dar nu tuberculoza", a declarat Constantin Iavorschi.
Povestea tragică a unui micuț de doar trei ani din raionul Sângerei
Unul dintre copii decedați este din raionul Sângerei. Ana Curchi, specialist principal în asistența mamei și a copilului, a confirmat acest lucru. Copilul avea aproape trei ani și suferea de insuficiență cardiacă.
„Copilul s-a născut cu malformații congenitale pe cord. Avea Tetralogia Fallot. La aproape zece luni, a suferit și o operație pe cord. Din motiv că avea insuficiență cardiacă, copilul dezvolta des și patologii respiratorii. Când micuțul avea doi ani, tatăl acestuia, care venise din străinătate, s-a adresat la medici, care ulterior, au depistat că are tuberculoză. Toată familia a fost investigată. Copilului i s-a făcut radiografie, care nu arăta că are tuberculoză și testul mantoux. Testul arăta că nivelul era un pic mai mare decât norma, dar nu arăta că este patologie. Atunci medicii au decis să-i administreze copilului tratament profilactic special timp de trei luni", a spus Ana Curchi.
Peste trei luni, micuțul a trecut din nou aceleași teste. „Medicul ftiziatru a spus că testul indică un nivel mărit din cauza patologiei cardiace. Părinților li s-au spus să vină la control regulat. În scurt timp însă cel mic a avut complicații la inimă și plămâni. A fost internat la Institutul Mamei și Copilului. Acolo, de asemenea, i s-au făcut verificări și radiografie, dar tuberculoza nu a fost depistată", mai spune Curchi.
Ulterior părinții nu s-au mai adresat la medici, decât atunci când micuțul din nou avea probleme respiratorii. Suspectat de bronșită, acesta a fost îndreptat la Departamentul de Pediatrie din cadrul Spitalului Clinic Municipal Bălți. În aceeași zi când a fost internat, mama lui ar fi decis să-l plimbe puțin. Atunci acesta ar fi decedat brusc.
„Rezultatele analizelor patomorfologice au arătat că micuțul a avut atât tuberculoză, cât și viciu cardiac. După deces am realizat o comisie de audit și am decis că medicii trebuiau să se implice mai activ. Am aplicat o mustrare medicului de familie și medicului pediatru-ftiziatru. Copilul trebuia chemat la consultații și trimis la investigații la Chișinău. Medicul ftiziatru trebuia să-l consulte în fiecare lună. Specialiștii trebuiau să-l îndrepte și la mine ca să cunosc situația", a mai precizat Curchi.
Medicii tac mâlc despre aceste cazuri, chiar dacă au murit copii
Un alt caz a avut loc în raionul Criuleni. Specialiștii de acolo au evitat să ne dea informații și au spus că le putem obține de la Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc". Al treilea caz s-a înregistrat în raionul Cahul, dar și acolo responsabilii s-au eschivat de la răspunsuri.
„Pot să vă ofer informații doar dacă directorul Spitalului raional va fi înștiințat", a declarat pentru e-sănătate.md medicul ftiziopneumolog Olga Dermenji, care este și coordonatorul programului teritorial pentru controlul şi profilaxia tuberculozei. Directorul Spitalului raional de la Cahul nu le-au răspuns jurnaliștilor la telefon, deși aceștia au insistat repetat.
Autorii investigației au expediat o scrisoare și la Ministerului Sănătății. Dar demnitarii de acolo nu au considerat necesar să vină cu explicații. Responsabilii de comunicare ai Ministerului Sănătății le-au recomandat jurnaliștilor de la e-sanatate.md să meargă la Institutul de Ftiziopneumologie. Managerul instituției a refuzat și ea să facă comentarii, indicând că la acest subiect mai multe detalii poate oferi Valentina Vâlc, care însă a fost numită coordonator al Programului Național de Control al Tuberculozei pentru anii 2016-2020 abia la începutul lunii martie.
Câteva zeci de moldoveni mor în fiecare an de tuberculoză
În ultimii ani numărul bolnavilor depistați de tuberculoză după moarte este în scădere, anul trecut fiind înregistrate 52 de cazuri, cu trei mai puține decât în 2015. Cu toate acestea, specialiștii afirmă că gravitatea situației e la fel de mare.
„Să descoperi tuberculoza după moarte este grav, mai ales la copii, deoarece este o boală infecțioasă și trebuie luate măsuri cu mult înainte de deces. Mai ales că cei mici sunt monitorizați mai activ de către medicul de familie. Sunt cazuri însă când tuberculoza se manifestă fără simptomele clasice, cumva mascat. Poate ar trebui să revenim la practica de a monitoriza radiologic persoanele cu risc sporit de îmbolnăvire în fiecare an. Acum, după catalogul nou de prețuri, bolnavul de tuberculoză face investigații gratuite după ce este stabilit diagnosticul. Până atunci însă trebuie să plătească, iar dacă pacientul nu e asigurat, iar investigațiile costă mult. Cred că problema poate lua amploare", a afirmat și directorul adjunct al Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie din Chișinău Vasile Popa.
Specialistul spune că sunt factori care nu pot fi preveniți. De exemplu, migrația oamenilor și faptul că mulți nu au un loc de trai stabil, iar în acest caz medicilor de familie le este greu să monitorizeze mai strict acest persoane.
E-sanatate.md menționează că în anul trecut 139 de copii au fost depistați cu tuberculoză, cu 11 mai puțin decât în 2015.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
