BUCUREȘTI, 20 mart — Sputnik. Analiza a fost începută în vara lui 2016, este realizată pe fiecare țară europeană în parte, datele fiind actualizate de mai multe ori pentru majoritatea statelor. Ideea de partid naționalist este inclusă de analiștii americani în paradigma "dreapta, populism naționalist până la neofascist de extrema dreaptă".
"Pe fondul unei crize de migranți, al inegalității economice în creștere, a deziluziei față de Uniunea Europeană și a unui sentiment de pierdere a identității naționale, partidele de dreapta au înregistrat câștiguri electorale într-un număr tot mai mare de țări europene", scriu analiștii NY Times. "Partidele de dreapta incluse mai jos reprezintă un spectru larg de politici, de la populist și naționalist, la neofascist de extremă dreapta", descriu americanii modul în care evidențiază ei aceste formațiuni politice.
Reproducem mai jos evoluția politică din România precum și cea din Europa, în viziunea NY Times.
Din capul locului se observă că americanii iau în calcul doar două partide românești pe care le consideră ca făcând parte din paradigma susmenționată: Partidul România Mare și Partidul Poporului Dan Diaconescu. În acest fel, nu au fost incluse partide care au arborat în perioada analizată (1996 — 2017) titlul "naționalist", cum ar fi PUNR, UNPR sau PNG, partide cu reprezentare parlamentară și locală. Nici formațiunile cu caracter etnic și identitar, ca UDMR și PCM nu au fost luate în calcul.
În aceste condiții, România și Italia sunt singurele țări în care naționalismul a scăzut; în privința nivelului de reprezentare, în acest moment România nu mai are reprezentanți ai formațiunilor naționaliste în parlament, iar la nivelul țării, reprezentarea în administrația locală este sub 1%. De menționat că dintre partidele luate în calcul, PPDD a dispărut, fiind preluat prin absorbție de alte formațiuni, iar situația PRM este incertă din multe puncte de vedere.
