Editorial de Vladimir Novosadiuc
Urmărind statisticile Google din ultima perioadă, am observat că materialele legate de Brexit se bucură de o popularitate deosebită printre vizitatorii site-urilor Sputnik Moldova. Explicația este foarte simplă, zeci de mii de conaționali de-ai noștri plecați la munci în Marea Britanie sunt îngrijorați de viitorul lor și se întreabă dacă nu li se va cere să părăsească țara insulară. Persoanele îngrijorate caută orice informație privind ceea ce li se poate întâmpla lor și familiilor lor.
Încercați să dați un răspuns din trei încercări — este preocupată vreo instituție de stat din Moldova de soarta concetățenilor noștri? Sunt convins că va fi greu să dați un răspuns și cred că îl veți căuta mult și bine. De cei plecați autoritățile își aduc aminte doar atunci când vin alegerile și când sunt numărați banii pe care aceștia îi trimit rudelor din Moldova.
Istoriile triste a două femei din scara casei mele: Prima istorie, tragică
… Pe această vecină, o femeie suplă, de vreo 40 de ani, o întâlneam în lift aproape în fiecare dimineață. Ea mergea la lucru, eu mă întorceam de la antrenament. Recent aceste întâlniri întâmplătoare au încetat. Parcă nici nu am observat acest lucru până în momentul în care am văzut un anunț pe ușa de la intrare în scară, cu rugămintea de a nu parca automobilele personale în fața acesteia de la ora cutare până la ora cutare. Așa s-a întâmplat că anume în această perioadă de timp am avut nevoie să ajung acasă să îmi iau ceva și am observat un grup de oameni în fața scării, stând cu coroane și flori în jurul unui sicriu. În el se afla trupul neînsuflețit al vecinei mele, pe care o întâlneam uneori în lift.
… Tragedia pe care am relatat-o este rezultatul reformei în sănătate din Moldova. Acum un an, femeii, îmi cer scuze că nu îi cunosc numele, i se făcuse rău și s-a adresat medicului de familie. Acesta i-a prescris un tratament. Peste o lună, când vecinei i se făcuse și mai rău… Mai pe scurt, când starea ei a devenit gravă, ea a fost direcționată la Institutul Oncologic. Însă era prea târziu. La un an după ce vecina mea s-a adresat la medicul de familie, tânăra femeie a decedat.
Nu vreau să isterizez, însă asemenea cazuri tragice mai întâlnim și astăzi și vor mai fi și pe viitor. Nu vreau să mă refer la nivelul profesional foarte jos al unora dintre medicii moldoveni, întrucât în țara noastră sunt mulți specialiști talentați. Vreau să menționez altceva: reforma în sănătate, impusă din exterior, a dus la absurd ceea ce înseamnă serviciile medicale prestate populației. S-a ajuns până la aceea că bolnavul trebuie să se înregistreze pentru o consultație la medicul de familie cu aproximativ o lună înainte. Iar ajungând pe mâinile unuia dintre ei, te pomenești în situația care i s-a întâmplat tinerei femei despre care am relatat.
Sunt ceva perspective pentru îmbunătățirea situației din acest sector? Nu știu… Mă îndoiesc…
A doua istorie, de disperare
… Această bătrânică, baba Vera, cum îi place să i se spună, stă toată ziua pe o bancă vizavi de scara mea, învelită într-o zdreanță. Atunci când, potrivit ei, nici un vecin nu o vede, ea răscolește prin coșurile de gunoi. Nu-nu, baba Vera nu caută resturi de alimente. Ea adună carton pentru a-l vinde la punctele colectare.
Eu și soția mea o ajutăm în permanență, dându-i bani. Luând acești bani, ea roșește și ne mulțumește atât de mult timp încât ne simțim incomod.
Demult mă bântuie o întrebare pur retorică: „De ce statul este indiferent față de această categorie de oameni, destul de numeroasă, din societatea noastră?". Aș putea fi contrazis — li se achită pensii. Însă a încercat cineva dintre demnitari să trăiască cu acea sumă mizeră de bani pe care o primesc bătrânii?!
Țara cheltuie mijloace financiare deloc mici pentru întreținerea unui minister întreg, denumit tare — „Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei".
Sunt convins că baba Vera nici nu a auzit că există lucrători sociali, responsabilitatea primordială a cărora este să aibă grijă de oameni de categoria ei.
Ce trebuie să facem pentru a rezolva problemele care păreau de nerezolvat până astăzi
În acest editorial mi-am pus mai multe întrebări: de ce soarta moldovenilor plecați la muncă peste hotare, în special, a celor care s-au dus la munci în Marea Britanie, nu este în atenției autorităților noastre; de ce oamenii ajung victimele reformelor în sistemul de sănătate din Moldova; de ce baba Vera și mulți alți cetățeni moldoveni din aceeași vârstă sunt părăsiți și sunt uitați de autorități?
Pentru rezolvarea acestor și altor probleme similare cred că trebuie ca fiecare din cei aflați la putere trebuie să facă un lucru simplu, să se pună în locul lor. Desigur, este un vis aproape de neîndeplinit. Puțini care pot trece peste ispite și să-și păstreze verticalitatea morală.
Cu toate acestea, cu părere de bine, situația din Moldova se schimbă încet, dar în direcție bună. Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat în discuția cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, problema muncitorilor moldoveni din Rusia. Atunci când o probleme este abordată de doi președinți, acest lucru este unul încurajator.
Sunt curios dacă măcar reprezentanții misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Regatul Unit au mers la autoritățile britanice ca să le întrebe ce se va întâmpla cu conaționalii noștri și ce trebuie să facă aceștia în situația creată?
Nu știu. Este foarte greu să scăpăm de fenomenul indiferenței statului.
Dar voi ce credeți?
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției Sputnik.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
