BUCUREȘTI, 2 mart — Sputnik. Duminică, în capitală se va organiza un "marș pentru instituții independente", pe traseul Guvern — Parlament. Evenimentul a fost consemnat și printr-o pagină specială pe Facebook, are o grafică sugestivă care vizează Curtea Constituțională a României, insituția ce stărnește, mai nou, nemulțumirea manifestanților antiguvernamentali.
"Reacționăm la noile semnale de limitare și subordonare a unor instituții — politizarea și numirea în funcție după criterii și interese politice este primul motiv care ne-a scos în stradă", așa începe mesajul evenimentului. De menționat că CCR a fost ținta unor critici și a unor atacuri vehemente după decizia dată în cazul Tăriceanu — DNA.
Al doilea obiectiv al marșului este susținerea DNA, instituție ale cărei merite sunt evidențiate de organizatorii evenimentului:
"Dacă DNA nu ar fi cercetat maniera în care OUG 13 a fost adoptată, nu am fi aflat astăzi că ministerul pentru Relația cu Parlamentul oferise în primă fază un aviz negativ proiectului de modificare a codurilor penale, motiv pentru care ședința a fost amânată până la ora 21.00, pentru a fi redactat un nou aviz, de această dată pozitiv". Apoi, în antiteză, este evidențiată decizia CCR: "Azi am aflat că DNA a trecut peste limite în anchetarea acestui dosar". Apoi, se propune o problemă de logică: "Dar dacă nu era de competența acestei instituții, cine ar trebui să scoată la iveală aceste nereguli și de ce nu a făcut-o?"
Pagina evenimentului afișează și un principiu definitoriu al mișcării de protest: "# Nu apăram persoane, ci principii. Nu atacăm instituții, ci practici nocive".
Se pare însă că motivul marșului nu este doar simpla susținere a unor instituții, ci este un mijloc pentru declanșarea și direcționarea Referendumului anunțat de președintele Iohannis. Mai concret, sunt șanse maxime ca, dacă participarea la marș va fi suficient de mare, președintele să vină din nou în mijlocul mulțimii și să anunțe atât declanșarea referendumului, cât și întrebarea. Ori, în contextul principiilor și ideilor susținute de manifestanți, dar și în urma sentinței CCR, președintele se va axa în întrebare pe asocierea corupției cu politizarea. Sau, altfel spus, instituțiile justiției, implicate în lupta anticorupție nu trebuie conduse de persoane numite politic. Întrebarea referendumului ar putea fi:
"Sunteți de acord ca instituțiile implicate în lupta anticorupție și în apărarea statului de drept să nu mai aibă nici o legătură cu factorul politic?"
Cu alte cuvinte, ministrul Justiției să nu mai fie om politic — ori numit de coaliția politică de guvernământ — sau Curtea Constituțională să nu mai poată fi alcătuită din foști membri de partid ori judecătorii CCR să nu mai fie propuși de partide, așa cum se întâmplă astăzi. De altfel, transformarea CCR într-un organism politic a fost acuzată încă de pe vremea președintelui Traian Băsescu.
Menționăm că, neputând oferi date despre sursele care ne-au pus la dispoziție aceste date, luați acest ultim paragraf ca o previziune a agenției Sputnik.
