BUCUREȘTI, 2 mart — Sputnik. Pe lângă realizările și problemele Uniunii, "Cartea Albă privind viitorul Europei" prezintă și variante de reformare, de fapt, de supraviețuire a UE. Cele cinci variante au fost votate de Comisia Europeană și prezentarea lor este coroborată cu aniversarea, pe 25 martie la Roma, a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.
„Nu va fi o simplă aniversare a Tratatului de la Roma, ci ar trebui să fie şi momentul naşterii Uniunii Europene a anului 2017. Este timpul să căutăm noi răspunsuri", a spus Jean Claude Juncker.
Ne vom rezuma la a prezenta cele cinci variante de reformare, pe care le puteți citi într-o variantă extinsă, sau într-un excelent rezumat realizat de corespondenții "Gândul", la care am adăugat comentariile și precizările noastre:
"Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii — Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker şi a Declaraţiei de la Bratislava".
Comentariu Sputnik: Pe lângă chestiuni formale legate de securitate, terorism și imigrație, la Bratislava s-a propus extinderea Fondului european pentru investiții strategice dar "ținând cont de evaluarea progreselor înregistrate în privința aplicării diferitelor strategii legate de piața unică (piața unică digitală, uniunea piețelor de capital, uniunea energetică)"; s-a propus și să se asigure o "politică comercială solidă" bazată pe piețele deschise. Ori, aceste două interesante propuneri sunt încă pe hârtie, nefiind concretizate prin măsuri care să genereze speranța unor schimbări — sau rezolvări ale problemelor. Practic, prima variantă garantează continuarea situației actuale, deci adâncirea problemelor carre au generat căutarea de soluții alternative.
"Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice — Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare".
Comentariu Sputnik: Variantă care avantajează statele cu economii puternice, dar și competitorii multinaționali, anulând șansele concurenților din economiile mici.
"Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze — Ţările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce priveşte cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă şi terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aşteaptă ca toate cele 27 de state membre să-şi dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informaţii în timp real între autorităţile şi instituţiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii să devină mai complex".
Comentariu Sputnik: Varianta cea mai agreată de marile puteri, le asigură o putere de decizie în toate domeniile, dar e o variantă respinsă de multe state, inclusiv de România. Ieri, Președintele Iohannis a dat un comunicat, în care se afirmă fără echivoc: "Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze — o Uniune a cercurilor concentrice. Asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european".
"Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puţin — Mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomaţia, sfera informaţională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preţ, mai ales când vine vorba de subiectele cotidiene. Această nouă abordare ar trebui să răspundă criticilor referitoare la o Uniune mult prea birocratică şi invazivă".
Comentariu Sputnik: o variantă soft, care nu poate sta în picioare decât puțin timp, adică până când mai multe state, încurajate de dispariția constrângerilor unionale în mai multe domenii, vor face negocieri și alianțe care vor genera discuții, vor participa la alte sisteme și acorduri economice și nu numai, generând tensiuni care nu vor putea fi suportate de o Uniune cu un caracter lax, formal.
"Scenariul 5: Federalism sporit — Cele 27 de ţări ar putea lua decizia de a „gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse şi procese decizionale, în toate domeniile" (zona euro, afaceri externe şi apărare, imigraţie, energie, probleme de mediu etc.). Însă, avertizează Comisia, „există riscul ca acuzaţiile potrivit cărora UE este lipsită de legitimitate sau acaparează prea mult puterea, în detrimentul autorităţilor naţionale, să se augmenteze"".
Comentariu Sputnik: o varinată hard, un fel de "plan Merkel", de preluare a guvernărilor (din țările) neperformante de către țările performante, puternice — o alternativă periculoasă, car ar duce la încălcări ale drepturilor — atât naționale, cât și individuale, poate ușor deveni (o formulă) dictatorială, total opusă principiului subsidiarității care stă la baza UE.
Ca o concluzie, constatăm că președintele CE nu a reușit, în opinia noastră, să creeze alternative (variante) viabile care să ducă la sporirea șanselor de supraviețuire a UE. Desigur, Juncker nu a cerut o alegere rapidă — ci a lăsat timp până în decembrie statelor membre să aleagă o soluție — deci timp ar mai fi, cel puțin pentru alte vorbe.
Urmează însă alegerile cruciale din Olanda, Franța și, în toamnă, în Germania, primele două cu opțiuni clare pentru soluții anti-UE, în timp ce în Germania sentimentul general este de reproș față de greutățile pe care Germania trebuie să le suporte din partea (unor membri) UE.
