BUCUREȘTI, 20 feb — Sputnik. Prezente la dezbaterea "Dezrobirea juridică și spirituală a romilor", ocazionată de comemorarea a 161 de ani de la "dezrobirea romilor", cu multe oficialități și personalități au exprimat diverse păreri despre un subiect de mare actualitate — integrarea romilor. Fără comentarii, am făcut o selecție a celor mai interesante idei, care vor genera multe reacții și controverse.
"Romii sunt cetățeni egali majorității, iar integrarea lor este o datorie morală a tuturor membrilor societății, a declarat ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, "să fim conștienți de faptul că nu integrăm romi, integrăm cetățeni egali nouă, care au niște nevoi și pe care societatea i-a ignorant, i-a pierdut pe drum. Evident, elitele intelectuale ale etniei și elitele intelectuale ale majorității pot face mai mult decât fac acum. Este foarte multă ipocrizie în discursul ambelor părți și ca urmare prea puține rezultate palpabile", mai spus Vulpescu.
Ministrul Culturii și Identității Naționale s-a declarat în favoarea programelor și inițiativelor "care se referă la păstrarea și afirmarea identității culturale a romilor ca parte a identității noastre naționale". În esență, spune Vulpescu, "diversitatea culturală este un dar făcut nouă, un mare avantaj în efortul nostru de a ne schimba, de a ne afirma în lume, de a contribui la afirmarea culturii românești".
Deputatul Varujan Vosganian a arătat că românii au nevoie de educație pentru a "nu-i mai respinge" pe romi. "Noi suntem datori, Europa este datoare țiganilor, noi nu am plătit încă păcatul robiei", a declarat Vosganian.
După asemenea declarații, s-a trecut la oferte și solicitări; Varujan Vosganian a opinat că că "o minoritate mare precum cea romă ar trebui să aibă mai mulți deputați și să aibă un grup parlamentar propriu", deci romii să aibă o mai mare implicare în viața politică, neprecizând cum să facă asta, deoarece Constituția interzice crearea de partide pe criterii etnice, fapt încălcat de câteva partide, dar după cum se vede, încurajat chiar de unii parlamentari.
La rândul său, președinta Federației Democrate a Romilor, Nicoleta Bițu, consideră că ar trebui să existe "un monument al robiei" și un muzeu al etniei; Bițu s-a arătat nemulțumită că în manualele școlare nu este reflectată istoria romilor, solicitând totodată și un program național de cercetare a istoriei romilor.
Demersul privind manualele de istorie l-a propus și președintele executiv al Partidei Romilor Pro-Europa, Cătălin Manea, care a cerut parlamentarilor să se simplifice pentru ca în manualele de istorie să existe un capitol despre istoria minorităților din România, despre istoria romilor, cu "referire la cei 500 de ani de sclavie, dar și la Holocaustul romilor", transmite Agerpres.
