BUCUREŞTI, 20 feb — Sputnik. În Duminica Înfricoşatei Judecăţi a fost lăsatul secului de carne, iar toată săptămâna aceasta, creştinii ortodocşi nu mai consumă carne, însă au voie să mănânce lapte, brânzeturi şi ouă, iar miercuri şi vineri este dezlegare şi la peşte.
În următoarea duminică, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, va fi cel de-al doilea lăsat de sec, de brânză, şi se va intra în Postul Sfintelor Paşti.
În duminica lăsatul secului de brânză, ortodocşii obişnuiesc să-şi viziteze naşii de cununie, să-şi ceară iertare de la părinţii spirituali şi să se pregătească pentru Postul Paştelui.
Postul Mare este singurul post care are două lăsatul secului, de carne şi de brânză, motivul fiind faptul că este cel mai lung şi sever post.
În această săptămână, a lăsatului secului de carne, credincioşii dau de pomană celor sărmani preparate din brânză şi ouă.
Anul acesta, sărbătoarea Sfintelor Paşti cade pe 16 aprilie, în aceeaşi zi cu Paştele catolic.
În zonele rurale, de lăsatul secului de Paşte se păstrează tradiţii specifice începutului unui an agrar, Paştele fiind fixat în raport cu echinocţiul de primăvară şi fazele lunii. În acelaşi timp, Săptămâna brânzei coincide cu „Săptămâna Nebunilor", potrivit azm.gov.ro. În această săptămână, în unele zone ale țării, precum Banat, Muntenia, Transilvania, era perioada în care încă le era îngăduit să se căsătorească tinerilor care nu reuşiseră să facă acest lucru în timpul „câșlegilor de iarnă" (perioada între Crăciun si Lăsatul Secului).
După această săptămână, urmează săptămâna „Caii lui Sântoader", în care spațiul este purificat cu ajutorul Sântoaderilor și focurilor rituale (roata de foc, Hodăițele etc.). Cu acest prilej se fac urări de sănătate și rod bogat, oamenii se împacă.
De Lăsata Secului, în anumite zone, în special în sudul ţării, se practică un obicei numit „Baterea halviţei", un joc practicat de copii şi tineri, prilej de mare veselie. O altă datină specifică zilei lăsatului de sec este „legarea grânelor": în această zi există obiceiul de a nu se da cereale de mâncare la păsări şi animale, pentru ca păsările şi dăunătorii să nu distrugă recoltele din anul respectiv.
