“Cercetătorii români sunt imbatabili”. Despre plagiat şi cercetarea din România

© Sputnik / Rodion ProcaRadio Sputnik Moldova
Radio Sputnik Moldova - Sputnik Moldova-România
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
În interviul acordat pentru Sputnik, profesoara Universităţii din Bucureşti, Ioana Crăciun, a realizat o radiografie a mediului academic românesc, dar şi o analiză asupra impactului pe care tehnologia o are în viaţa studentului.
"Cercetătorii români sunt imbatabili". Despre plagiat şi cercetarea din România

Despre mediul ştiinţific din România, Ioana Crăciun spune că este cât se poate de competitiv.

"Suntem cât se poate de competititvi. În sensul că avem cercetători români care au avut inteligenţa să se specilizeze pe domenii în care sunt imbatabili. De pildă, s-au specializat pe cercetarea literaturii de expresie germană din România, având din capul locului avantajul de a cunoaşte ţara în care s-a născut această literatură, având avantajul de a stăpâni ambale limbi, româna şi germana. Şi iată-i că sunt mai performanţi cercetătorii români în acest domeniu", spune Ioana Crăciun.

„Mystik und Erotik in Christian Morgensterns Galgenliedern" (Mistică şi erotică în Cîntecele de spînzurătoare ale lui Christian Morgenstern) este teza de doctorat a profesoarei Ioana Crăciun. Lucrarea a fost publicată în 1988 la Editura „Peter Lang" din Frankfurt am Main, Berna, Paris, New York.

"Christian Morgenstern, un poet din secolul XIX — XX, a fost considerat multă vreme un poet umorist. Eu am scris o carte despre acest poet şi am demonstrat cu argumente ştiinţifice că de fapt e vorba de poezia unui mare mistic, şi nu a unui umorist. Şi de atunci cercetarea acestui poet nu mai poate trece pe lângă această carte a mea", a precizat profesoara.

Cultura română este foarte bine văzută în occident. La Tubingen, şeful catedrei de romanistică şi unul din cei mai respectaţi membrii ai corpului profesoral de acolo era românul Eugen Coşeriu.

"Şi cultura olandeză este una mică, sigur că a dat omenirii pictori din cei mai renumiţi, dar literatura olandeză nu poate fi numită, în comparaţie cu literatura franceză sau spaniolă, mare literatură. Niciodată nu am întâlnit aceste complexe la aceşti oameni. Fiecare popor cu care am discutat mi s-a părut constient de valorile sale, dar şi de neîmplinirile sale", a declarat profesoara.

Potrivit acesteia,  această atitudine este bine să o avem şi noi. Să ştim ce am dat şi ce nu am dat, nu să ne negăm performaneţele pentru că nu suntem performanţi în alte domenii.

Discuţia despre plagiat în România se desfăşoară la un nivel foarte superficial. Se spune că dacă într-o lucrare ştiinţifică apare cuvânt cu cuvânt un pasaj luat din altă lucrare, înseamnă ca acea lucrare este plagiată.

"Pe mine însă mă îngrojorează un alt tip de plagiat care este mult mai subtil şi care este cu atât mai condamnabil, respectiv furtul de idee ştiinţifică. Pentru că poţi fura ideile cuiva, ideile novatoare ale cuiva şi le poţi formula cu propriile tale cuvinte. Şi este mai greu de depistat acest plagiat, dar este un plagiat mult mai grav, şi acesta este adevăratul plagiat: când furi ideile ştiinţifice ale cuiva", menţionează Ioana Crăciun.

Generaţiile de studenţi de azi şi-au pierdut dragostea pentru citit şi nu se mai consideră o elită, nu consideră că au o misiune de îndeplinit.

"Studiam cu sentinmentul că reprezentăm o elită. Ne consideram aleşi să întruchipăm intelectualitatea ţării. Studenţii din ziua de azi cred că sunt mai relaxaţi din acest punct de vedere", subliniază profesoara Crăciun.

Studentul are azi posibilitatea să se informeze de pe Internet. Dar această informaţie este iluziorie. Adevărata informaţie se ia din cărţi, se digeră, se asimilează şi îl face pe om capabil să gândească. Îl învaţă să gândească.  Informaţia de pe Internet nu formează omul.

Ioana Crăciun a publicat 4 cărţi în limba germană la edituri cu prestigiu internaţional.

"Am publicat în germană 4 monografii. Prima carte: "Mistică şi erotică în Cîntecele de spînzurătoare ale lui Christian Morgenstern". O carte care este citată în toată literatura despre Christian Morgenstern. A doua carte pe care am publicat-o în urma unui stagiu de cercetare de 2 ani pe care mi l-a oferit Fundaţia Alexander von Humboldt se numeşte "Politizarea mitului antic în literatura germană contemporană". Este un studiu despre felul în care a fost receptat mitul antic în literatura vest germană şi est germană", a mai menţionat Ioana Crăciun.

A treia carte publicată a profesoarei Crăciun, în urma unor cercetări în Germania şi Olanda este  "Personajele istorice de poeţi în dramaturgia germană contemporană". Piese de teatru în care apar ca personaje figuri istorice de poeţi. Sunt analize de texte în care întrebarea principală pleacă de la constatarea că istoria pe scenă se ficţionealizează mereu şi întrebarea este cu ce mecanisme şi cu ce rezultate. 

A patra carte este dedicată filmului mut din perioada Republicii de la Weimar. Este vorba despre filmul mut din anii ‘20 din Germania.

"Este o carte pe care am rumegat-o 20 de ani. Sunt filme a căror actualitate este fascinantă şi sunt filme pe care încerc să le aduc mai aproape şi studenţilor mei", a menţionat profesoara Crăciun. 

Autor: Ilie Catrinoiu

Fluxul de știri
0