BUCUREŞTI, 3 feb — Sputnik. Nu este greu de constatat acest lucru, având în vedere că SUA au avut, timp de decenii, o atitudine care avea să aducă ţara, inevitabil, într-o stare de epuizare, scrie editorialistul Alexander Mercouris de la Sputniknews.com.
Acesta spune că, după cel de-al Doilea Război Mondial, Guvernul Statelor Unite s-a axat, într-o măsură covârşitoare, pe politica externă. Acest lucru este departe de a fi normal în cazul oricărei ţări și este un factor care a determinat, mai mult decât oricare altul, structura actuală a economiei şi a societății Statelor Unite, pe măsură ce conducerea SUA, concentrată preponderent asupra politicii externe, a neglijat, într-o măsură tot mai mare, nevoile din plan intern, unde problemele s-au acumulat treptat.
În contrast cu politica sa din primul secol şi jumătate al existenţei sale, SUA şi-au format, începând din al Doilea Război Mondial, forţe militare uriaşe cu costuri exagerate, multe dintre aceste forţe fiind concentrate peste hotare, într-o serie uriașă și complicată de baze.
Pe lângă această structură militară uriaşă, SUA au creat un aparat imens de colectare a informațiilor secrete, la o scară fără precedent în istorie. Astăzi, National Security Agency vrea să citească e-mailurile oamenilor de pretutindeni.
Mai mult, spre deosebire de agenţiile de informații din alte țări și din alte timpuri, începând din al Doilea Război Mondial, agenţiile de informații din SUA s-au angajat în „acțiuni directe" (lovituri de stat şi alte modalităţi de ingerinţă) în treburile interne ale altor ţări din întreaga lume, într-un mod care ar fi fost de neimaginat în orice altă perioadă din istorie.
Organizaţiile militare și de informații ale SUA sunt susținute de o structură vastă de ONG-uri, think-tank-uri, „intelectuali", publiciști și jurnaliști, precum și de un sistem industrial şi științific colosal și de o reprezentanţă diplomatică supradimensionată, numărul reprezentanţilor diplomatici crescând de la mai puțin de 2.000 în 1940 la aproape 16.000 astăzi.
Costul financiar și economic al tuturor acestor factori este enorm, numai cheltuielile militare reprezentând 16% din întreg bugetul federal al SUA și un procent uluitor de 60% din cheltuielile discreționare, iar o cotă disproporțională din ceea ce revine științei și producţiei a fost alocată producției militare, astfel SUA nemaiavând cu ce să concureze pe piețele de bunuri destinate cetăţenilor.
În acelaşi timp, după al Doilea Război Mondial, SUA au renunţat la politicile economice protecţioniste, deschizându-se schimburilor de mărfuri din alte ţări. Începând din anii ‘70, SUA, căutând să compenseze ceea ce devenise un deficit structural cauzat de mărfurile comercializate aduse în ţară în urma aplicării politicilor economice bazate pe „deschiderea uşilor", a insistat ca alte țări să îşi dereglementeze sistemele lor financiare, renunţând la controlul capitalului, rezultatul fiind fluxuri imense de capital către „refugiul sigur" reprezentat de SUA. Rezultatul a fost „financiarizarea" economiei, crearea unor datorii tot mai mari, precum și încurajarea externalizării producţiei.
Combinația dintre un sistem militar imens și o conducere politică axată pe politica externă a avut ca rezultat producerea unui număr tot mai mare de războaie.
După cel de-al Doilea Război Mondial și mai ales începând cu anii '90, Statele Unite au fost în război aproape continuu, ajungându-se la o culme în timpul administrației Obama, când nu trecea nicio zi fără ca armata SUA să fie implicată în acţiuni undeva în lume.
Deloc surprinzator, costul tuturor acestor activități frenetice şi al politicilor economice și militare, care au fost aplicate timp de decenii, a căzut, tot mai împovărător, asupra populației SUA, căreia i s-a cerut să plătească taxele, să achite datoriile, să cumpere mărfurile străine — produse cu preţul pierderii propriilor lor locuri de muncă — şi să-şi trimită fiii să lupte în războaiele pe care aceste politici le-a declanşat.
În acelaşi timp, de beneficiile materiale şi psihologice ale acestor politici au parte, în mod disproporționat, un grup tot mai restrâns de oameni — elita concentrată în capitala federală și în unele orașe de coastă.
Rezultatul a fost creşterea inegalităţii sociale și economice şi, în timp, creșterea tensiunilor între clase. În cele din urmă, costul susţinerii acestui imperiu devine insuportabil pentru cei mulţi, care ajung să se revolte, cerând desfiinţarea acestui „imperiu" și reorientarea atenţiei asupra nevoilor interne.
Este ceea ce se întâmplă prin victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale. Însă, în prezent, elita SUA îşi manifestă deschis revolta faţă de politicile noului președinte menite să diminueze acest imperiu.
Viitorul Statelor Unite depinde de capacitatea elitei SUA de a recunoaşte că Statele Unite au devenit un „Titan istovit" și că această ţară are nevoie să devină mai „normală" — în opoziţie cu calitatea de „excepțională" — găsindu-şi astfel, în cele din urmă, liniştea, încheie editorialistul Sputnik.
