BUCUREŞTI, 20 ian — Sputnik. Un fenomen cu totul neobişnuit s-a petrecut în anul 1816, când vara nu a mai existat şi au fost temperaturi foarte scăzute şi îngheţuri neaşteptate chiar în lunile mai şi iunie, potrivit descopera.ro.
Acest fenomen a condus la distrugerea culturilor, urmarea fiind că o foamete puternică a bântuit în toată emisfera nordică a planetei.
Referindu-se la acest fenomen straniu care a rămas în istorie, oamenii de ştiinţă cred că a fost vorba despre efectele cumulate a cel puţin doi factori: un minimum istoric al activităţii solare, la care s-a adăugat efectul de iarnă vulcanică provocat de o serie de erupţii care avuseseră loc în anul precedent, 1815, culminând cu erupţia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternică înregistrată vreodată în cursul istoriei.
Acum circulă teoria că fenomenul din 1816 ar putea avea loc și în vara anului 2017. Despre acest fenomen a vorbit, într-o emisiunea de televiziune, analistul militar Sebastian Sârbu. Acesta a spus că erupţia unui vulcan, la care se adaugă încalzirea globala şi experimentele nucleare pot determina transformări generale.
„Erupţia vulcanului va cauza un nor de sulf care va duce la dispariţia verii (…) Sulful are un efect de răcire, un efect distructiv şi duce la această anomalie tehnică, la răcire considerabilă a atmosferei. Din acest punct de vedere se aşteaptă că lunile de schimbare de anotimp să reprezinte nişte momente critice sau favorabile în ceea ce priveşte posibilitatea unei erupţii", a declarat, la Antena Stars, specialistul în fenomene climatologice, potrivit b1.ro.
Acesta a mai spus că anul 2017 ar putea fi primul an în care efectele încălzirii globale vor fi resimţite la scară largă de toată omenirea.
„Având în vedere că acesta este un an în care se înregistrează un nou record al încălzirii globale, scenariile nu sunt prea optimiste. Cred că vom trece printr-o perioada de transformări generale cu sau fără experimente nucleare. Aceste experimente pot influenţă în mod dramatic această evoluţie", a mai declarat Sebastian Sârbu.