BUCUREȘTI, 18 ian — Sputnik. Alternativa optimistă la un sistem penitenciar și o legislație penală acordată cerințelor europene și Constituției ar fi o sumă de circa 80 milioane de euro, plătită anual de România ca amenzi — aceasta, este în esență, motivarea proiectului de "Ordonanță de Urgenţă a Guvernului pentru graţierea unor pedepse" dar și a unor modificări aduse Codului penal. Datele furnizate de ministrul Iordache te pun pe gânduri. Opt închisori din România au un grad de ocupare mai mare de 200%, sunt folosite pușcării "construite între anii 1851-1896", deci dinainte de Unirea Principatelor!
"Supra-aglomerarea penitenciarelor și condițiile inumane de detenție sunt o problemă majoră a României. Lipsa unor măsuri imediate, dar și a unui plan pe termen mediu, conduce deja la plata unor despăgubiri considerabile către persoanele condamnate, despăgubiri impuse prin decizii ale Curții Europene, dar și la o foarte posibilă emitere a unei Decizii Pilot. Totodată, reamintim că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, iar nepunerea lor în aplicare conduce la lipsa de previzibilitate și calitate a normelor penale aflate în vigoare", se arată în motivarea Ordonanței pusă la dispoziție pe site-ul Ministerului Justiției.
Modificările aduse Codului Penal ar putea afecta însă anchetele marilor cazuri de corupție, în care până acum procurorii au folosit ca material probatoriu denunțuri, ori prin proiect. denunțul nu ar mai putea fi făcut decât în maxim șase luni de la producerea faptei.
Ministerul precizează că proiectele elaborate de Ministerul Justiției au fost transmise tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, "pentru avizare și/sau transmiterea de puncte de vedere", iar abia apoi vor fi trimise celorlalte ministere implicate pentru emiterea Ordonanței. Dar, apariția acestor proiecte a suscitat multe reacții. În primul rând magistrați importanți au avut atitudini critice.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a spus că proiectele de ordonanţă de urgenţă "nu au fost discutate nici cu instanţele, nici cu asociaţiile magistraţilor", deoarece abia "în cursul dimineţii au fost trimise pe email" iar punctul de vedere i-a fost cerut un punct de vedere până în 23 ianuarie, deci un timp extrem de scurt.
"Poziţia Ministerului Public este fermă şi clară împotriva unor acte de clemenţă de acest gen, mai ales a unora care sunt lipsite de transparenţă, care nu au fost discutate public şi care trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă CSM nu este consultat într-o chestiune de acest gen înseamnă că autoritatea judecătorească este neglijată, este privită ca o cantitate neglijabilă. Noi dacă vom da dovadă de slăbiciune, în loc să consolidăm lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, a criminalităţi în general, (…), dând dovadă de slăbiciune cu acte de clemenţă, vom demonstra că instituţiile statului român sunt slabe", a declarat pentru Mediafax Procurorul general al României, Augustin Lazăr.
Lazăr acuză autorii proiectului că au "o justificare raţională pentru această ordonanţă, afară de vreun interes care să fie ocult", alimentând astfel ideea că Ordonanța este făcută "cu dedicație". Presupunerea este de Ordonanță ar beneficia personalități politice cum ar fi Liviu Dragnea, Dan Voiculescu, oameni de afaceri ca Dan Adamescu. Totuși, chiar în cazul acesta, pedeapsa nu se șterge din dosar, deci în situația lui Liviu Dragnea, el tot nu ar putea deveni membru al guvernului, au declarat specialiști în drept. De fapt, de ordonanță ar beneficia toți demnitarii care sunt incriminați de ANI, pentru angajare de rude, primarii care sunt incompatibili în diverse cauze, dar și funcționari incriminați. În plus, abuzul în serviciu nu se mai sancționează decât dacă paguba produsă trece de 200.000 lei.
În conformitate cu proiectul se grațiază în parte, cu jumătate, pedepsele cu închisoarea pentru persoanele care au împlinit 60 de ani, femeilor însărcinate și persoanelor care au în întreţinere minori de până la 5 ani, dar și celor care sunt suferinzi de boli incurabile aflate în faze terminale. Dar, atenție, grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată, aceasta în termen de un an de la punerea în liberate. De asemenea, nu beneficiază de ordonanță recidiviștii.
O altă categorie exclusă o reprezintă cei care au săvârșit omoruri, au constituit grupuri infracționale organizate, au comercializat droguri, au cumpărat influență, au atentat la siguranța statului, au dar și cei care sunt cuprinși în legi speciale.
