BUCUREȘTI, 3 ian — Sputnik. Vlad Steiner este un tânăr român din Constanța, în vârstă de 18 ani, care face homeschooling, cunoaște limba japoneză, arabă, engleză, germană și vietnameză și este pasionat de geopolitică și, desigur, de jocuri, distracții și călătorii. Iată că într-o bună zi, el a decis să se implice într-o activitate mai puțin obișnuită pentru tinerii de vârsta lui: prezentarea pentru publicul românesc a adevărului despre evenimentele din Siria, cu ajutorul corespondenților din teren — sirieni sau românii, stabiliți în această țară. Astfel, el reușit să ofere în exclusivitate știri de ultimă oră, imagini foto și video de pe teren, devenind cea mai puternică și cea mai veridică sursă de știri din România în problema siriană.
Inițial, pagina „Sirianul" a fost creată de românul Liviu Marian, care a plecat în Siria în anul 2010, unde s-a și căsătorit. Din motive personale, acesta nu s-a mai putut implica, iar Vlad a continuat să dezvolte proiectul.
După doi ani de muncă productivă pe frontul informațional, Vlad speră să ajungă în curând în Siria, de unde să transmită în direct video și să relateze despre situația din această țară. Solicitat de ro.sputnik.md, Vlad a acceptat să răspundă la câteva întrebări.
Vlad, când ați înființat proiectul Sirianul și de unde vine acest interes pentru problema Siriei?
Pagina a fost înființată în octombrie 2015. Am foarte multe legături cu Siria, în mod special, și Orientul. Mi-au murit mulți prieteni pe front și mi-am dorit ca oamenii să cunoască adevărul despre cine sunt cei ce i-au ucis.
Pe perioada în care ați relatat despre ceea ce se întâmplă acolo, tu sau corespodenții de acolo ați avut probleme cu serviciile române sau ale altor țări, luând în considerație că România e parte a NATO?
Nu. Serviciile române au relații bune cu Siria, cu toate că țara este membru NATO. Susțin deschis atât Siria, cât și Hezbollah și nu am avut niciodată probleme, ba chiar am ajutat organele legii să depisteze posibilii teroriști, printre care Luigi Boicea din Craiova, susținător al ISIS, care îmi urmărea pagina și care a fost arestat în cele din urmă.
Există români printre cei care luptă de partea lui Assad?
Nu. În armata siriană nu se pot înrola străini, ci doar cetățeni sirieni. Iar grupările paramilitare pro-guvern au, de asemenea, standardele lor și nu acceptă pe oricine. Există în schimb mai mulți care au luptat în forțele kurde YPG, susținute de SUA și câțiva de partea ISIS.
Vorbești chiar de români?
Da. Români.
Și care ar fi motivația unor români de a lupta în astfel de structuri?
Sunt cetățeni români, însă nu și etnici români. În cazul lor, motivația este una religioasă, mai curând.
Ce crede populația din Siria despre regimul lui Assad și în ce măsură am putea spune că acesta are o largă susținere populară?
Susținerea populară este foarte mare, însa termenul de „Armata lui Assad", de exemplu, este unul greșit. Oamenii luptă pentru Siria, sau „Siria Al Assad" cum zic ei, dar nu strict pentru Assad. Este însă, asa cum am spus mai sus, extrem de iubit pentru că a modernizat țara și a păstrat unitatea națională a sirienilor. Sirienii sunt diferiți, dar sunt foarte uniți sub identitatea de "Sirieni", indiferent de religia fiecăruia. În 2014, de exemplu, la cererea Occidentului s-au desfășurat alegeri democratice, pe care Bashar le-a câștigat cu peste 10 milioane de voturi. Occidentul a refuzat să recunoască aceste alegeri. Printre altele, la ele au participat și adversarii politici ai lui Assad, cei sustinuți de Occident, chiar dacă nu aveau dreptul să participe, pentru că Siria este un stat secular, iar aceștia erau fundamentaliști suniți, deci fanatici religioși.
De ce Occidentul a acordat sprijin grupărilor radical islamiste din Siria? Care a fost miza, în realitate?
Pentru că și-au propus să răstoarne cu orice preț actualul guvern.
Care au fost cele mai dramatice momente în toată perioada în care ai urmărit evenimentele de acolo?
Au fost foarte multe. Cele mai dramatice au fost poate după eliberarea Alepului, când foarte multe familii s-au reunit după ani de zile.
Un caz trist este cel al lui Mahmud Hento, în vârstă de 25 de ani, al cărui tată era un creștin din Alep, iar mama — o alawită din provincia Hama. Avea 3 surori de 25, 19 și 16 ani, fiind geamăn cu sora cea mai mare.
În 2013 familia sa a fost prinsă în districtul Bustan Al Qasr, din Estul Alepului. Datorită ajutorului din partea vecinilor nu li s-a aflat religia, reușind să supraviețuiască până când au fost eliberați de armata siriană, în luna decembrie a anului trecut, și au fugit cu toții în districtul Hanano. Mahmud nu a mai apucat să-și vadă familia, pentru că murise în luptele pentru tabăra palestiniană Handarat din nordul Alepului, fiind ucis de islamiștii din gruparea Harakat Al Zinki, cunoscuți pentru faptul că au decapitat un copil palestinian în aceeași tabără. Era vorbitor de franceză. Îi plăcea să meargă la rude în Jableh, Latakia, să pescuiască în Mediterană. Era, de asemenea, pasionat de șah și fotbal, fiind mare fan al echipei Real Madrid.
Am văzut că există un număr destul de mare de sirieni care cunosc limba română, mulți din ei fiind absolvenți ai universităților din România. Ce atitudine au ei față de România și politica statului român?
Au o opinie nu prea bună. Îi consideră însă vinovați pe politicienii români, aserviți intereselor străine, nu și pe români în general. Sunt însă recunoscători că în ciuda presiunilor venite din partea anumitor state, România a păstrat relațiile diplomatice cu Siria, probabil datorită faptului că în Siria se află, deocamdată, aproximativ 15 mii de români.
Președintele Klaus Iohannis se lăuda în octombrie 2015 că România este unica țară din UE care și-a păstrat reprezentanța diplomatică în Siria, în ciuda faptului că Occidentul nu recunoaște guvernul de la Damasc. Cum se explică acest fapt?
Siria are o lungă relație de prietenie cu România. Un motiv în plus a fost însuși faptul că în Siria au rămas foarte mulți români și că Traian Basescu a rămas prieten bun cu Bashar Al Assad.
Ambasada României de la Damasc și-a facut treaba excelent și o face în continuare, oferind asistență pentru toți românii de acolo și familiile lor.
În ce măsură situația din Siria a fost reflectată corect în presa din România și care au fost sursele din care s-a alimentat preponderent mass-media românească?
Nu a fost reflectată aproape niciodată corect. Probabil după ce a apărut "Sirianul", au început să piardă teren la capitolul "Siria", odată ce mai toate instituțiile de presă m-au citat cel puțin odată.
În timp ce eu aveam multiple surse, începând cu jurnaliști cunoscuți, până la oameni de la fața locului, ei nu aveau pe nimeni, rezumându-se doar la traduceri de pe Reuters sau alte publicații occidentale, care la rândul lor citau activiști fără identitate (inexistențim, probabil) sau activiști reali, care îi susțineau pe teroriști.
Cum privesc sirienii sprijinul militar al Federației Ruse și ce atitudine au față de politica lui Putin?
Excelentă. Sunt foarte recunoscători, este vorba de mii de oameni care primesc ajutor de orice fel din partea Rusiei. Ei își doresc doar terminarea războiului. Văzând că Rusia ajută armata să pună capăt războiului, sunt extrem de recunoscători.
Vlad, din câte am înțeles, în acest an vei avea examene de BAC. Cu ce ai vrea să te ocupi în continuare?
Aș vrea să fac jurnalism și psihologie. Sunt co-fondator al Mișcării Rezistența, alături de Andrei Salazar, însă în ultima perioadă mi-am dedicat mai mult timp paginii Sirianul.
Vei rămâne în România?
Cu siguranță!
