BUCUREŞTI, 24 oct — Sputnik. Între 1980 şi 1986 trei cartiere bucureştene aveau să dispară de pe faţa pământului lăsând în urma lor o suprafaţă de 7 kilometri pătraţi fără identitate şi viaţă, scrie The Epoch Times.
Cartierele dispărute erau Izvor — Mihai Vodă, Uranus şi Antim. Prin demolările acestor cartiere regimul comunist a distrus următoarele clădiri şi monumente istorice.
Spitalul Brâncovenesc. A fost construit între 1835 — 1837 din averea Elisabetei Brâncoveanu, soţia marelui ban Grigore Brâncoveanu, în scopuri caritabile. Spitalul avea propria linie de învăţământ postuniversitar pentru medici. Aici se pregăteau viitoarele cadre medicale ce urmau să îşi desfăşoare activitatea în cadrul instituţiei.
Fosta mânăstire Mihai Vodă. Găzduia din anul 1866 sediul Arhivelor Statului şi a fost demolată în 1985. Au rămas întregi doar biserica, ridicată în timpul lui Mihai Viteazul, şi clopotniţa. În incinta complexului se afla un sit arheologic geto-dacic vechi de peste 3.000 de ani.
Muzeul Militar Central. Fusese mutat din Parcul Carol pe strada Izvor la nr. 137. A fost demolat în 1985.
Arsenalul Armatei. Construit în 1860 în incinta vechiului paraclis Sf. Ecaterina, reşedinţa domnească a domnitorului Alexandru Ipsilanti. Cutremurul din 1802 distruge clădirea, apoi un incendiu în 1812 aduce mari pagube. Mai târziu avea să devină sediul Arsenalului Armatei.
Întreprinderea Zarea. Fabrica "Mott & Fils" cumpără în 1922 pivniţele din zona Dealul Spirii, pivniţe care asigurau atât macerarea cât şi depozitarea vinului în condiţii optime de temperatură, fără consum de curent electric. Beciurile de la Zarea erau de dimensiuni uriaşe, iar butoaiele de lemn în care era ţinut vinul, de asemenea.
Stadionul Republicii. A fost inaugurat în 1926 în prezenţa regelui Ferdinand şi a familiei acestuia. Era unul dintre cele mai performante stadioane din ţară, având o capacitate de 40.000 de locuri. În 1985 a fost acoperit cu pământ, iar în subsolul său a fost amenajată o parcare care nu este utilizată de nimeni nici azi.
„Vedeam cum se prăbuşeau acoperişurile, erau numai pereţii goi, ca nişte cranii în care nu mai exista viaţă, era moloz pretutindeni. Vedeai cum propria ta fiinţă se distruge, pentru că orice om are o familie, nişte repere, care când dispar tu rămâi ca o frunză bătută de vânt, care nu mai ştie din ce copac s-a desprins… Este un fel de Hiroshima, asta s-a întâmplat cu zona Uranus, a fost un dezastru total, s-a ras totul", spune istoricul Dinu Giurescu despre anii în care s-au demolat cartierele.
Pe Facebook s-a format grupul "Amintiri din fostul cartier Izvor" , administrat de Tiberiu Dumitrescu. Grupul este format din cei care au locuit în zona fostului cartier Izvor.
