BUCUREŞTI, 4 oct — Sputnik. În cartea sa lansată recent, "Povestea mea", fostul prim-ministru norvegia, Jens Stoltenberg, aminteşte cum a consolidat, la sfărşitul anilor 1970, contacte strânse cu personalul ambasadei sovietice din Norvegia.
Stoltenberg a mâncat în mod regulat sandwich-uri cu creveți și a discutat despre politică cu personalul KGB. Stoltenberg era convins că Boris Kirilov, atașatul cultural la ambasada sovietică din Oslo, făcea parte din KGB, fiind însărcinat cu recrutarea agenților norvegieni şi a informatorilor. Cu toate acestea, contactele dintre Stoltenberg şi Kirillov au continuat până în 1990 când politicianul norvegian a fost avertizat de către Serviciul Norvegian de Securitate şi Poliție să pună punct vechilor obiceiuri.
"În urma legăturilor mele cu Kirillov m-am ales cu un dosar și un nume de cod în arhivele KGB-ului. Am fost "Steklov"", scrie Stoltenberg în autobiografia sa.
Potrivit NRK, colaborarea cu KGB era o practică obişnuită pentru cei aflaţi "la un stadiu avansat de recrutare" sau pentru cei consideraţi de KGB „contacte confidenţiale". Stoltenberg era unul din „contactele confidenţiale" ale KGB.
Secretarul NATO, Jens Stoltenberg, l-a descris pe Kirillov drept un "interlocutor informat şi interesant".
Jens Stoltenberg a fost educat într-o casă în care "toți diplomații din lume veneau şi plecau". Tatăl lui Stoltenberg, Thorvald Stoltenberg, a fost un proeminent politician al Partidului Muncii, apoi a fost ambasador, ministru al Apărării și ministru de Externe. Mama lui, Karin Stoltenberg, a fost un genetician care mai târziu a devenit secretar de stat în mai multe guverne în timpul anilor 1980. Potrivit lui Stoltenberg, nimeni altul decât tatăl său, Thorvald, l-a sfătuit să aibă legături cu KGB așa cum "aveau cei mai destepţi oameni din zonă".
"N-am fost niciodată îngrijorat de a spune prea multe, din moment ce nu ştiam niciun secret de stat", scrie secretarul general al NATO, Jens "Steklov" Stoltenberg, în cartea "Povestea mea".
Legătura periculoasă a luat sfârșit în 1990, când Serviciul Norvegian de Securitate l-a obligat pe Stoltenberg să se confrunte cu Kirillov în ceea ce ţine de dosarul său KGB. Stoltenberg, a cărui misiune a fost de a transmite lumii că Norvegia "era o țară sigură", a precizat că în acea perioadă s-a simţit ca "un personaj dintr-un roman de spionaj". Potrivit lui Stoltenberg, tentativa de recrutare a eșuat și a fost ultima dată când l-a văzut pe Kirillov. În anul 1991, Kirilov a fost declarat persona non grata de guvernul norvegian.
Conexiunea cu KGB nu a avut un impact asupra carierei politice a lui Jens Stolteberg. Potrivit ziarului Norway Post, Stoltenberg nu a greşit cu nimic şi nu a permis accesul la informații clasificate. Mai mult, a întreţinut "o practică obișnuită" pentru KGB în vederea stabilirii legăturilor normale dintre jurnalişti şi politicieni în vremea Războiului Rece.
