BUCUREȘTI, 29 sept — Sputnik. Țări care nu prezentau niciun pericol pentru nimeni au fost blamate ca reprezentând o amenințare pentru întreaga omenire, după ce au fost acuzate, fără dovezi, de săvârșirea unor atrocități și supuse sancțiunilor, scrie jurnalistul Neil Clark într-un editorial pentru Sputniknews.com.
Jurnalistul se referă la războiul declanșat de SUA în Irak, spunând că este un conflict ilegitim în cadrul căruia s-au spus minciuni sfruntate despre faptul că această țară ar fi deținut arme de distrugere în masă, minciuni menite însă să justifice o invazie brutală, care a cauzat moartea unui milion de oameni și apariția grupării teroriste Daesh, cunoscută și sub numele de ISIL.
O scurgere de e-mailuri a dezvăluit, la începutul lunii, că Colin Powell, fostul secretar american de stat, a afirmat, în 2015, că Israelul deține 200 de focoase nucleare, „toate îndreptate spre Teheran, iar noi (Statele Unite — n.red.) avem mii".
Să ne amintim de sancțiunile draconice impuse Republicii Islamice — sancțiuni care au provocat mari greutăți iranienilor obișnuiți — pe motiv că țara dezvoltă în secret arme nucleare, care ar reprezenta o amenințare pentru întreaga lume. Dar Powell admite că iranienii nu ar putea folosi arma nucleară nici dacă ar reuşi să o fabrice, fiind descurajați de numărul celor deținute de SUA. În loc să reprezinte o „amenințare", Iranul a fost, de fapt, țara amenințată, scrie Neil Clark. Apoi, la o zi după dezvăluirea celor spuse de Powell, SUA și alți „aliați" au bombardat armata siriană la Deir Ez-Zor, atunci când SAA (Armata Arabă Siriană) se pregătea să lanseze un atac asupra Daesh. SUA au spus că atacul, care a ucis 62 de soldați și a rănit alți 100, a fost un „accident".
Atacul SUA este o dovadă în plus că principalul scop al SUA în Siria nu este de a lupta împotriva Daesh și a altor grupări teroriste, ci de a răsturna guvernul secular care luptă împotriva acestor grupări, scrie editorialistul.
Demn de reținut este că, în timp ce SUA bombarda armata siriană, Daesh a lansat un atac simultan. Vorbim despre „parteneri în crimă". La două zile după masacrul de la Deir ez-Zor, a fost lansat un atac asupra unui convoi umanitar ONU. Chiar dacă încă nu știm dacă convoiul a fost bombardat din aer — ONU a revenit asupra unei declarații anterioare în care spunea că a fost un atac aerian — pentru atac a fost învinuită Rusia, iar SUA a profitat de atac pentru a susține că e necesară impunerea, în Siria, a unei zone în care să fie interzise zborurile militare (NFZ) sau, mai precis, o zonă în care „noi putem zbura, dar nu și voi". Dacă mai este nevoie să spunem, „națiunea excepțională" și aliații săi nu vor fi supuși interdicției — ea se va aplica doar Rusiei și Forțelor Aeriene siriene.
Ultima dată SUA a reușit să impună o zonă de interdicție aeriană în Libia și cu toții ne amintim cum au evoluat lucrurile. O țară care avea cel mai înalt nivel de trai din întreaga Africă, precum și un sistem excelent de educație și de sănătate, a fost transformată, datorită NATO, într-un stat ruinat și într-un adăpost pentru Daesh și alte grupări teroriste.
Editorialistul conchide că situația ar putea deveni și mai îngrijorătoare dacă Hillary Clinton va fi aleasă președinte al SUA în noiembrie. Clinton, care, în calitate de secretar de stat, a îndeplinit un rol-cheie în distrugerea Libiei și a avut o influență importantă în declanșarea războiului din Siria, este sprijinită de Wall Street, de complexul militar-industrial și de cei mai fanatici neoconi.
