Care este opinia ei cu privire la situația din țară și la mult lăudata creștere a PIB-ului, de ce consideră că România trebuie să-și păstreze moneda proprie și care crede că sunt soluțiile pentru România aflați mai jos.
BUCUREȘTI, 20 sept — Sputnik. Amintim că Oana Picincu, tânăra româncă cu realizări remarcabile care a răspuns unui interviu exclusiv pentru Sputnik, a plecat dintr-un sat sărac din județul Vaslui, a fost admisă la o școală de elită din Iași — Colegiul Naţional „Costache Negruzzi", iar după o perioadă s-a mutat în Spania, în Valencia, împreună cu părinții, care au fost nevoiți, asemeni multor alți români, să plece acolo la muncă.
A terminat liceul în Spania ca șefă de promoție — profilul științe sociale, a ajuns în mai multe țări cu bursele obținute și cu studiile. Datorită rezultatelor excelente, a fost admisă la un program special de studii la două universități — universitatea din Valencia și cea din Nantes —, obținând o diplomă dublă în economie. A primit oferte de la mari instituții europene, iar acum lucrează la una dintre acestea, în Luxemburg. Dar nu a uitat de unde a plecat.
„Sistemul politic nu favorizează interesele naționale ale țării"
După părerea ta, ce soluții ar fi pentru România pentru a se redresa economic?
România este pe cale bună spre redresare economică, de exemplu în trimestrul doi din 2016 ţara a înregistrat 5,9% creştere a PIB, însă trebuie să fim realiști și să spunem că nu se rezumă totul la o creştere a PIB-ului. România nu îşi exploatează potenţialul de creştere economică, sistemul public se mişcă lent, sistemul politic nu favorizează interesele naţionale ale ţării, ba chiar lasă alţi actori economici străini să ne stoarcă ţara de resurse naturale sau să exploateze muncitorul de rând la salarii umilitoare.
Se observă că ţara face eforturi să se vindece de corupţie şi să scoată la iveală economia subterană, dar sunt necesare eforturi susținute pentru crearea unui sistem de transparenţă şi justiţie pentru toţi actorii economici: producători, forţă de muncă, consumatori şi investitori etc.
Eu cred că multe soluţii vin prin educaţie, guvernanţă şi integritate. Trebuie să se investească în învăţământ, să avem o populaţie bine pregătită, asta ar ajuta foarte mult la reducerea sărăciei pe termen lung. Trebuie să se investească în ocuparea forţei de muncă, în special în cazul tinerilor, iar salariile, atât cele din sectorul public, cât şi cele din sectorul privat, trebuie mărite, altfel ţara va continua să piardă oameni foarte bine pregătiţi.
La capitotul investiţii şi dezvoltare, este nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii în general, a străzilor, a transportului public, a condițiilor din spitale şi şcoli. De altfel, trebuie să investim în cercetare şi dezvoltare şi eficientă energetică, să ţinem pasul cu standardele europene şi să nu depindem energetic de alte ţări.
Ai spus că ar trebui mărite salariile. Însă ministrul Finanțelor din guvernul tehnocrat al României, Anca Dragu, spunea acum ceva timp, când s-a pus problema creșterii salariului minim, că românii trebuie să ia exemplu de la chinezi, indieni sau africani, care „sunt săraci şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei" și că o astfel de măsură ar afecta „competitivitatea României". În traducere, asta ar însemna că românii trebuie menținuți în condiția de sclavi, trebuie să accepte să muncească pe salarii de mizerie, fiindcă altfel, pentru angajatori — mai exact, pentru multinaționale/corporații — nu ar mai fi profitabil să rămână în România, care este un „paradis" al forței de muncă ieftină. Cum comentezi?
Cred că avem nevoie de reforme în domeniul pieţei muncii, de asigurarea unui trai decent pentru muncitori, altfel vom fi sclavii competitivităţii, de fapt ai marilor capitalişti. Aceştia vor vrea mereu să facă profit cât mai mare pe spezele muncitorului român, iar dacă legile nu sunt create să protejeze muncitorul şi să asigure condiţii decente de muncă, atunci devenim, inevitabil, o ţară de sclavi.
„Mă bucur că Romania are încă o monedă proprie"
Cum vezi România de acolo și cum este văzută România de acolo?
Eu văd România ca fiind o ţară cu mult potenţial, unde încă este mult de lucru şi unde oamenii sunt pregătiţi pentru schimbări spre bine, dar, din nefericire, unde sectorul public, clasa politică şi justiţia se mişcă foarte greu. Din punct de vedere economic, mai avem mult de muncit ca să ajungem la standardul european de forţă economică. Din punct de vedere geopolitic, cred că România se află într-o zonă-cheie, iar UE ne dă mai multă importanță acum, având în vedere toate conflictele de pe lângă graniţele UE.
Deși românii au crezut, acum 9 ani, că aderarea la UE le va crește nivelul de trai, România a ajuns într-o situație dezastruoasă. Dacă vom adera și la moneda euro ce se va întâmpla cu România?
Mă bucur totuşi că România are încă o monedă proprie şi că nu s-a grăbit să adopte euro acum câţiva ani. Aderarea României la UME poate aduce foarte mari dezechilibre economice şi sociale dacă ţara nu este pregătită economic să adopte o altă monedă.
„România a devenit «Bangladesh»-ul Europei"
Ai pomenit despre creșterea PIB-ului. Totuși, sunt mai mulți economiști care spun că PIB-ul nu reflectă dezvoltarea reală a economiei și a bogăției unei țări. PIB-ul reflectă activitățile de pe piață, indiferent dacă multe dintre acestea pot fi împotriva intereselor naționale — de exemplu, dacă ni se vând pădurile, poate crește PIB-ul. Însă cum poate fi vorba de dezvoltare economică dacă milioane de români au fost nevoiți să ia calea pribegiei, când pământul României, de o calitate superioară, și alte bunuri ale țării sunt vândute pe 30 de arginți străinilor, când industria țării a fost adusă în ruină și România nu mai produce aproape nimic, a devenit, practic, o colonie, o piață de desfacere pentru produse de proastă calitate și o furnizoare de mână de lucru ieftină? Cum îți explici aceste fenomene, care țin de economia reală, nu de economia abstractă?
La asta mă refeream când am zis că nu se rezumă totul la creşterea PIB-ului. Am vrut să zic că dacă ne luăm numai după statistici legate de creşterea PIB-ului, putem scăpa din vedere multe alte aspecte, care nu intră în acest rezultat. E un rezultat statistic foarte simplist. Marea problemă în România este că, pentru a putea avea acestă creştere de PIB, a deveit, într-un fel, „Bangladesh"-ul Europei. Vin multinaţionale la noi să îşi deschidă fabrici, că la noi e ieftin să produci, şi evită costurile de transport. Asta contribuie la creşterea PIB-ului, dar, cât timp statul acceptă ca milioane de Români să fie plătiţi cu salarii indecente (şi asta cu totul legal), atunci practic degeaba avem multinaţionale cu fabrici la noi, dacă românii muncesc ca sclavii şi tot profitul se duce, oricum, în altă ţară.
Referitor la plecarea românilor, eu cred că mulţi au plecat cu scopul de a lucra o perioadă pentru a face nişte economii, pentru ca apoi să se întoarcă. Din nefericire, în ţară nu s-au făcut mari progrese în sensul protecţiei muncitorului, a familiei, al îmbunătăţirii situaţiei în învăţământ, a infrastructurii etc, aşa că dacă un român emigrant vede că în ţară situaţia nu se ameliorează deloc, nu se mai întoarce.
