BUCUREŞTI, 5 sept — Sputnik. Numărul mall-urilor din București a crescut la 11 (acestea având peste 50 de mii de metri pătrați), la acestea adăugându-se alte 20 de galerii și hipermarketuri, informează știrile proTV.
Bucureștiul a ajuns astfel să întreacă Berlinul, Copenhaga și Varsovia la numărul de mall-uri pe cap de locuitor. Cele peste 30 de galerii comerciale din capitală acoperă peste două milioane de metri pătrați. Pentru ca oamenii să fie ținuți toată ziua la mall, la unele centre comerciale s-au deschis parcuri de distracție, piscine și terenuri de sport.
Specialiștii spun că înmulțirea mall-urilor și hipermarketurilor a ajuns să influențeze modul în care oamenii socializează, obiceiurile de consum și mentalitatea — creând un sentiment de aderare la cultura globală.
„A merge la mall înseamnă a fi civilizat şi a fi modern pentru mulţi bucureşteni. Este un fel de socializare în a fi consumator global — dacă te duci la orice mall din Bucureşti poţi să spui că ai fost într-un loc asemănător cu locuri din Europa, din Viena, din Berlin sau Londra", precizează antropologul Liviu Chelcea, profesor Facultatea de Sociologie.
De asemenea, creșterea numărului de mall-uri are impact și asupra zonelor traditionale de cumparaturi, rezultatul fiind desființarea multor magazine mici.
Potrivit unei analize făcute de un englez stabilit în România, Douglas McFarlane, un om atașat de tradițiile românești, creșterea numărului de supermarketuri nu are un impact pozitiv asupra economiei unei țări precum a noastră. Sosirea în România a marilor supermarketuri şi a altor rețele de magazine aparținând unor companii din Europa de Vest şi din America de Nord are mai degrabă efecte negative „în ceea ce priveşte valoarea, diversitatea şi reziliența economiei locale", scrie McFarlane într-un articol pentru revista Romanian Environmental News.
Explicația acestuia este că profiturile din aceste afaceri se acumulează în buzunarul proprietarilor şi ale acţionarilor care nu locuiesc în România. De asemenea, marile lanțuri de supermarketuri afectează negativ afacerile locale, fie că vorbim de magazinele locale, sau de micii comercianţi şi profesionişti locali.
„Atunci când un supermarket se deschide în zona dumneavoastră, rezultatul va fi mai puţine locuri de muncă; mai puține locuri de muncă bine plătite, precum şi o scădere a cantității de bani care circulă în economia locală. Pentru o țară afectată de sărăcie cum este România, aceasta este o veste realmente proastă", notează Douglas McFarlane în articolul care poate fi citit aici.
