Tocmai această repoziționare a lui Victor Ponta face aproape imposibilă rămânerea sa în partid, fiindcă dacă vocea sa ar fi ușor de tolerat pentru urechile tot mai fine ale lui Liviu Dragnea și a altor membri de frunte ai PSD, ar însemna că până la urmă întregul partid achiesează la discursul radical promovat tot mai des de către fostul premier.
Și nu radicalizarea este ceea ce are în plan Dragnea pentru PSD, ci mai degrabă europenizarea sa, prin europenizare înțelegând aici o cosmetizare a partidului care a început cu susținerea Gabrielei Firea (oricât de amuzant ar suna asta) și termină cu curățarea listelor electorale ale partidului de numele pătate ale unei întregi clase de baroni. Prin urmare, această subtilă reinventare a PSD-ului înseamnă ruperea de un trecut problematic, care vine la pachet cu corupția și toate problemele cu legea care bântuie partidul.
Cineva ar putea spune că după ce a trecut cu brio testul localelor, PSD-ul n-ar avea nevoie de o reinventare. E adevărat, și totuși, alegerile parlamentare sunt altceva decât alegerile locale. Mai mult decât atât, tocmai rezultatul alegerilor locale a generat această primenire a stângii, accelerată de apariția USR-ului lui Nicușor Dan. Strict matematic, PNL, USR și UDMR (care recent și-a exprimat susținerea față de un viitor guvern Cioloș) ar fi un adversar periculos pentru alianța PSD-ALDE. Adormită de succesul de la locale și cu liderii pe listele DNA, alianța s-ar putea trezi din nou înfrântă după propria sa rețetă a insuccesului sau obligată să intre în marele guvern de uniune națională alături de adversari, ceea ce până la urmă ar echivala tot cu o înfrângere.
Reanimarea unui partid născut mort precum PRU devine însă o soluție rațională în acest context. De fapt, plecarea lui Ponta din PSD, dacă se va realiza, nu va fi o trădare a intereselor partidului ci un ajutor programat, un serviciu adus partidului care ar putea spori șansele unei guvernări după bunul plac al PSD-ului. Câteva procente smulse din tabăra ”cealaltă” de PRU, ar putea înclina balanța, i-ar asigura lui Victor Ponta un nou destin politic și mai ales ar forma pentru PSD un nou trio de guvernare, după modelele vechi ale trilateralelor cu UNPR sau cu PRM-ul din vremea PDSR-ului. Cu Ponta, PRU va intra încet în rolul de satelit și va capta atât cât va putea din emoțiile publicului care începe să împrumute din fricile care năpădesc tot mai mult Europa.
De fapt ceea ce maschează aceste mutări devenite aproape ritualice este nevoia de reproducere a actualei clasei politice. Reproducerea aceluiași sistem politic bipolar, noi/ei, care mimează o schimbare în încremenirea sa.
