CHIȘINĂU, 19 aug — Sputnik. România ar fi avut un PIB de cel puțin 200 de miliarde de euro (și nu de 160 de miliarde de euro, cum a fost anul trecut) dacă măcar un milion din trei milioane de emigranți români ar fi rămas angajați în țară, iar 500 de mii s-ar fi orientat spre zona de afaceri, scrie publicația Ziarul Financiar (ZF), care propune un scenariu ipotetic în cazul în care 1,5 milioane de români nu ar fi emigrat peste hotare.
Conform acestui scenariu, dacă un milion de salariați plătiți cu salariul mediu de 500 de euro brut pe lună și 500.000 de antreprenori care ar fi făcut un profit de 50.000 — 70.000 de euro pe an ar fi rămas în țară în loc să emigreze, PIB-ul României ar fi crescut anual cu valori cuprinse între 25 și 35 de miliarde de euro.
În scenariul imaginat de ZF, valoarea adăugată adusă în economie de cei 1,5 milioane de români, care n-ar mai fi plecat, este mult mai mare decât valoarea remiterilor trimise de românii din străinătate, de 3-4 miliarde de euro pe an. Pe de altă parte, riscul rămânerii în țară a acestor persoane ar fi fost lipsa locurilor de muncă și intrarea lor în sistemele de asistență socială, care ar fi împovărat cheltuielile făcute de stat și ar fi accentuat nivelul de sărăcie a populației.
În opinia director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajați, românii ar reveni în România pentru un jumătate din salariului pe care îl au în Occident, în condițiile costurilor de trai din țară.
„Sunt convins că cei care câștigă în străinătate 1.000 — 1.200 de euro pe lună s-ar întoarce în România pe salarii de 500 — 600 de euro net pe lună, pentru că ar avea alte costuri și altă viață de familie", consideră acesta.
În opinia lui, mai devreme sau mai târziu țările din Uniunea Europeană vor majora salariile, iar industriile mai flexibile vor migra către zone periferice, în care costurile salariale sunt mai mici, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina sau Belarus.
Publicația notează că doar în 2014, conform celor mai recente date, din țară au plecat aproximativ 185.000 de români. Problema migrației capătă noi dimensiuni, având în vedere că majoritatea celor care pleacă au studii medii sau superioare și, cel mai probabil, renunță la locul de muncă pe care îl aveau în România.
Dacă în primele valuri de migrație populația care emigra provenea, în mare parte, din rândul șomerilor sau al oamenilor râmași fără loc de muncă de mult timp ca urmare a dezindustrializării, care nu aveau calificări înalte și care și-au pierdut slujbele după închiderile de fabrici, mai ales din regiunea Moldovei. Situația s-a schimbat, iar în ultimii ani au fost mulți emigranți cu studii și competențe superioare, care optează către țările nordice sau către destinații precum Germania, Marea Britanie și chiar Elveția, iar impactul pentru economia României este semnificativ.
21 de națiuni din Europa Centrală și de Est au pierdut 7 la sută din PIB, potrivit FMI, care prezice că impactul în următorii 14 ani va fi de 9 la sută din PIB. După aderarea la UE numărul românilor care au plecat din țară a crescut considerabil, din 2007 până în prezent numărul românilor care au emigrat a depășit cifra de 2 milioane de persoane, notează Ziarul Financiar.
