CHIȘINĂU, 9 aug — Sputnik, Nicolai Costîrchin. După publicarea articolului despre moldovenii care au devenit renumiți în armata rusă, scris în urma prezentării la agenția Sputnik Moldova lucrării științifice semnată de istoricul rus și moldovean Vladislav Grosul, cititorii s-au adresat la redacție cu rugămintea de a face lumină nu doar asupra biografiei bărbaților din țara noastră care au jucat un rol important în istoria Rusiei, ci să vorbim și despre femeile-moldovence care au influențat cursul istoriei acestei țări.
În context, Sputnik publică o selecție de date cu privire la femeile originare din Moldova și de etnie moldavă implicate direct în procesele istorice din Rusia și care au manifestat o anumită influență asupra unor oameni de seamă ai acestei țări. La întocmirea acestui top, ca și în publicația precedentă, am apelat la lucrarea lui Vladislav Grosul.
1.Vom începe cu cel mai cunoscut exemplu. Elena Voloșanca, fiica lui Ștefan cel Mare, a devenit soția lui Ivan cel Tânăr, fiul cneazului Moscovei și al țarului întregii Rusii Ivan al III-lea. Fiul acestui cuplu, Dimitrie, adică nepotul celui mai renumit domnitor moldovean, ar fi putut urca pe tronul Rusiei. Însă nu a fost să fie. Elena a fost învinuită de complot și, împreună cu fiul, a fost închisă la o mănăstire. Iar la Kremlin a ieșit învingătoare partida Sofiei Paleologul, cea de-a doua soție a lui Ivan al III-lea. De menționat că Elena Voloșanca și Ivan Ivanovici sunt prototipurile eroilor de basm Elena cea Frumoasă și Ivan-Țarevici.
2. Maria Cantemir, fiica domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare. În cazul dat ar fi apărut posibilitatea ca la tronul Rusiei să acceadă un urmaș având pe jumătate sânge de moldovean, dacă din relația celor doi s-ar fin născut un băiat. Însă Maria a pierdut sarcina — copilul lor comun așa și nu a apucat să se nască. Zvonurile de la acea vreme o acuză pe Ecaterina I de această nenorocire care s-a abătut asupra tinerei principese. Se spune că împărăteasa a poruncit să fie otrăvită amanta soțului său.
3. Potrivit lui Grosul, în timpul războiului cu turcii, dar și mai târziu, mulți ofițeri ruși se căsătoreau cu femei din Moldova. Memorialistul Filipp Vighel, căruia Pușkin i-a consacrat cunoscuta poezie despre Chișinău, scria: „Mai mulți militari, oameni destul de cumsecade (…) s-au recăsătorit cu moldovence…". De exemplu, prima soție a scriitorului rus Aleksandr Veltman, aflat un timp oarecare în serviciu militar pe teritoriul Basarabiei, era verișoara sa de-a treia, moldoveanca Anna Veidel (1812 — 1847), care în anul 1837 i-a născut o fiică, Nadejda.
4. Ivan Garting, care din 1813 până în 1817 a ocupat funcția de guvernator militar, iar ulterior de guvernator civil al Basarabiei, s-a căsătorit în 1812 cu Elena Sturza, sora domnitorului Moldovei Mihail Sturza. Pentru Elena, care reprezenta vechea dinastie de boieri greco-moldoveni, aceasta era deja a doua căsătorie. Din prima căsătorie cu boierul moldo-valah Alexandru Ghica, Elena a avut un fiu care ulterior a urcat pe tronul Valahiei devenind ultimul domnitor al Moldovei.
5. Grosul a mai menționat că mama lui Nicolai Talberg, cunoscut publicist, istoric și om politic, a fost Victoria Lazo care se trăgea din aristocrați basarabeni și era rudă cu eroul războiului civil Serghei Lazo.
