Editorial de Dragoș Dumitriu
Prințesa Ana de Bourbon Parma s-a căsătorit cu regele Mihai după abdicarea acestuia, deci după ce își pierduse calitatea de suveran, de conducător al unui stat monarhic — conform DEX 2009. Chiar calitatea de regină… e ciudat de atașat unei persoane, chiar consoartă a unui rege cu sau fără tron, atâta vreme cât ea, așa-numita regină, nu a trecut nici prin ritualul "ungerii", iar Mihai, așa cum spuneam, nu mai era rege în momentul căsătoriei.
Practic, Ana, în formatul "de Bourbon Parma" sau în cel "de România", nu prea putea fi regină. În fine, asta e o chestiune care contează la fel de mult ca și problema succesiunii la "tronul României". Revin — nu contest calitățile acestei doamne, nici faptul că merita din plin dragoste și sentimente sincere, dar mă simt dezgustat de ridicola avalanșă de manifestări de durere din partea atâtor partide sau personaje care n-au etalat niciodată vreo afinitate, vreun interes măcar față de familia regelui. Ca o apoteoză a ridicolului, partide și personaje declarate republicane au descoperit că au o… "suverană"!
Chiar și dl. Timofti, președintele Moldovei, se lamentează și condolează folosind termenul despre care orice om care a parcurs gimnaziul știe că e impropriu. Iar "soluția" liberală pentru palatul Victoria, Cătălin Predoiu, a făcut una și mai gogonată, postând în locul imaginii reginei Ana, poza reginei Maria, una dintre cele mai importante personalități din istoria României — deci făcând o probă de incultură crasă, ori poate motivul o fi fost că marea regină nu prea îi avea la suflet pe liberali…
Chiar și în privința "suveranului", ei bine și aici e o dilemă, sau chiar o dublă măsură — regele Mihai se prezintă ca un fost suveran… care nu a condus statul de facto, așa încât nu a putut fi acuzat de cele întâmplate între 1940 și 23 august 1944 — fascism, holocaust, crime etc. — dar nici după Insurecție, atunci când puterea a fost preluată de sovietici.
Actul de la 23 august e considerat acum o lovitură de palat — ori cum putea da conducătorul, suveranul, o lovitură de palat? Din chiar propria argumentație reiese că regele Mihai nu a fost niciodată "suveran" — și că nici nu dorește să i se recunoască această calitate purtătoare de responsabilitate.
Revenind la regina Ana, se vorbește chiar că un bulevard din Capitală îi va purta numele, sau de o piațetă centrală… Sunt curios cum va arăta propunerea din Consiliul General al Capitalei atât timp cât, juridic, Anei nu i se poate atașa titlul de "regină". Iar analizând concret, distinsa doamnă nu a contat pentru România, nici măcar nu a învățat în cei 68 de ani de căsnicie limba română, nici nu a solicitat cetățenia română. Se vorbește de "susținerea integrării României în NATO" prin demersurile cuplului (regal) Ana și Mihai — hai să fim serioși, chiar crede cineva că "șoimii războiului" și vânzătorii de armament americani au ținut vreodată cont de fantoma numită "casa regală a României"? În schimb numita pseudo-instituție, chiar fără a fi legalizată, a beneficiat, prin "membrii" săi, de subvenții importante din partea statului, de facilități, retrocedări enorme etc.
Deci, pentru ce să fie numit un bulevard "Regina Ana"?! Și, în afara unei compasiuni firești pentru o femeie deosebită și discretă, de unde provine atâta îndoliere națională? Răspunsul e simplu — din caragialescul nemuritor și involutiv de pe aceste plaiuri.
Din păcate, spectacolul ridicolului va continua cu prefăcătoria specifică oportuniștilor televizați, aflați într-o sordidă competiție permanentă a declarațiilor ipocrite — ajunsă acum la etapa așa-zisei "pierderi naționale". De fapt, se poate vorbi de așa ceva doar dacă ne gândim la cât bun simț al penibilului s-a mai (dovedit) pierdut la nivel național odată cu trecerea în eternitate a acestei minunate doamne.
Dragoș Dumitriu este jurnalist și realizator TV, fost deputat naționalist și conservator în Parlamentul României, promotor al analizei sistemice.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik.
