Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Cine o va succeda la tron pe Regina Ana. Istoria regală și rudele din Rusia

© historia.roMajestatea Sa Regina Ana
Majestatea Sa Regina Ana - Sputnik Moldova-România
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Regina Ana a României a fost regina unei țări a cărei limbă nu a vorbit-o și pe al cărei pământ nu a călcat până la vârsta de 70 de ani, dar care și-a dorit tot timpul să devină o parte din România.

BUCUREȘTI, 3 aug — Sputnik. Născută la Paris la 18 septembrie 1923, singura fiică a Prințului Rene de Burbon-Parma și a Prințesei Margareta a Danemarcei, Ana îi are printre strămoși pe ultimul Rege al Franței, Carol al X-lea, dar și pe primul Rege al Franței, Louis Philippe I. Copilăria sa și-a petrecut-o la Villa Pianore în Lucca sau la Castelul Bernstorff în Copenhaga. Aici avea să le întâlnească pe strămătușele sale Regina Alexandra a Marii Britanii și Țarina Maria Feodorovna a Rusiei.

Regina Ana spunea odată: „când eram mică, am învățat de la bunicii și părinții mei că aparțin unei largi familii, răspândită în toate colțurile Europei, de la vestul Portugaliei, până la estul Rusiei și de la nordul Norvegiei până la sudul Italiei. Tot de la ei am aflat, la o fragedă vârstă, că mulți dintre unchii și verii noștri au avut pe umeri soarta popoarelor, iar unii dintre ei au devenit sfinți sau martiri"

După invazia Franței de către Germania, familia sa a fugit la New York fiind forțată să muncească pentru a-și câștiga existența. Tatăl său și-a găsit de muncă la o companie de gaz, în timp ce mama sa făcea pălării.

A lucrat ca șofer pe ambulanță în timpul Războiului

La început, Ana a lucrat ca asistent de vânzări într-un magazin, pentru ca mai târziu să se înroleze ca șofer de ambulanță pentru Armata Liberă Franceză, a ajuns în Nordul Africii și Italia înainte de debarcarea la Sf. Maxim în sudul Franței și de unde a însoțit armata Aliată care avansa spre Germania. Pentru meritele sale din timpul războiului cu Crucea de Război.
Marea dragoste, Regele Mihai.

Ana și-a întâlnit viitorul soț la Londra în noiembrie 1947, la nunta Prințesei Elisabeta cu Prințul Filip al Greciei. Întâlnirea dintre cei doi a fost aranjată. Unul din frații săi l-a invitat pe Regele Mihai la cinema, după care au revenit împreună la Claridge unde Ana îl aștepta. În ciuda formalităților, Regele Mihai a numit întâlnirea "dragoste la prima vedere". A fost fermecat, spunea Regele, de stilul său direct, de zâmbetul și simplitatea ei.

După mai multe întâlniri, Regele a luat decizia de a se căsători, dar pentru a face acest lucru avea nevoie de acordul Parlamentului. A revenit în țară în decembrie 1947, iar în momentul în care premierul comunist Petru Groza a cerut o audiență cu Mihai și mama sa cu scopul de a discuta "o problemă intimă de familie", a presupus că era vorba despre căsătorie. De fapt, acesta venise pentru a-l forța pe Regele Mihai să abdice, iar pe 30 decembrie 1947, acesta a plecat în exil în Elveția.

Problema religioasă, Catolicism vs. Ortodoxie

Familia prințesei Ana era catolică, în timp ce Regele Mihai era ortodox. Vaticanul insista ca orice copil născut din căsătorie să fie botezat catolic, în timp ce Constituția României decreta ca toți urmașii Regelui să fie botezați de Biserica Ortodoxă. În ciuda faptului că mama prințesei și viitoarea sa soacră, au mers la Roma pentru a cădea la o înțelegere, Papa a rămas inflexibil.

Problemele legate de religie ale cuplului au atras atenția presei, iar Ana a fost asaltată de jurnașiști. Căsătoria a fost fixată în iunie 1948 în Grecia, dar ezitările Vaticanului au făcut ca aceasta să rămână sub semnul întrebării, aducând-o pe Ana în pragul depresiei.

După o serie de întâlniri de familie, Ana s-a căsătorit cu Mihai la 10 iunie, în Palatul Regal din Atena, ca oaspeți ai Prințului Paul al Greciei, fratele Reginei Elena. Familia Anei a fost reprezentată doar de Prințul Erik al Danemarcei, care era protestant. Fiind catolici, părinții săi nu au putut asista la ceremonie. Regele Paul a acordat cuplului toate privilegiile regale, conform statutului lor regal și au fost căsătoriți în prezența guvernului grec și a ierarhilor ortodocși.

După două decenii, o dată cu relaxarea poziției bisericii catolice, Regina Ana și Regele Mihai s-au căsătorit a doua oară, după o ceremonie privată care a urmat toate ritualurile catolice.

În 2008, cuplul regal a celebrat nunta de diamant, care a fost marcată de trei zile de evenimente în România, iar la 10 iunie 2013 nunta de safir, adică 65 de ani de căsătorie. Regina Ana nu a mers niciodată în Basarabia.

Succesiunea

Titlurile Membrilor Casei Regale a României, precum și Ordinea de Succesiune sunt determinate de Normele Organice ale Casei Regale a României. Astfel, potrivit acestora, Șeful actual al Casei Regale a României este Majestatea Sa Mihai I, Rege al României (jure sanguinis). Actualul moștenitor la Șefia Casei Regale a României este Alteța Sa Regala Margareta, Principesa Moștenitoare a României (jure sanguinis), care este și va rămâne după decesul Majestății Sale Regelui Custode al Coroanei României (ad personam). Actualul consort al Moștenitoarei la Șefia Casei Regale a României este Alteța Sa Regală Radu, Principe al României (ad personam).

Ordinea de Succesiune la Tron și la Șefia Casei Regale a României este bazată pe principiul primogeniturii cu preferință masculină, Normele Organice abrogând astfel principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor și a descendenților lor. Practic, în prezent, ordinea este următoarea:

1. ASR Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României;

2. ASR Principesa Elena a României;

3. Elisabeta Karina a României;

4. ASR Principesa Sofia a României;

5. Elisabeta Maria Biarneix;

6. ASR Principesa Maria a României.

Fluxul de știri
0