BUCUREŞTI, 16 dec – Sputnik. Guvernul din Belgrad a trimis oficial o solicitare către misiunea KFOR (Forţa NATO de menţinere a păcii în Kosovo) pentru revenirea a până la 1.000 de ofiţeri de poliție în provincia separatistă Kosovo, citând o prevedere a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1244, potrivit RT.
Cererea vine în contextul în care președintele Aleksandar Vucic a acuzat guvernul etnic albanez de la Pristina că îi „terorizează” pe etnicii sârbi rămași.
Rezoluția a pus capăt oficial atacului NATO asupra Serbiei în 1999, permițând alianței conduse de SUA să preia controlul asupra Kosovo, dar garantând în mod nominal suveranitatea Serbiei asupra provinciei. Guvernul provizoriu de la Kosovo a declarat apoi independența în 2008, dar nici Serbia, nici ONU nu au recunoscut-o.
Vorbind joi seara la televiziunea de stat RTS, Vucic a spus că KFOR nu are dreptul legal de a respinge cererea, dar cel mai probabil va face acest lucru. El a spus că este pregătit să meargă la Consiliul de Securitate.
Prezența forţelor de securitate are scopul de a proteja cetățenii sârbi și a stabili controlul asupra traversării administrative a Jarinje și Brnjak. Localnicii au baricadat ambele puncte de control de câteva zile, în semn de protest faţă de desfășurarea poliției etnice albaneze.
Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, „vorbește în mod deschis despre dorința de a-i distruge pe sârbii din Kosovo-Metohija”, a afirmat Vucic, adăugând că sârbii locali nu vor mai „suferi teroarea”. De asemenea, el a criticat SUA și UE, spunând că trimişii lor „mi-au spus literalmente că nu intenționează să respecte niciunul” dintre acordurile cu privire la Kosovo.
La începutul acestei săptămâni, trimisul special al Departamentului de Stat, Gabriel Escobar, a declarat pentru un canal de presă al guvernului american că Washingtonul se opune „categoric” revenirii poliției sârbe în Kosovo. Drept răspuns, premierul sârb Ana Brnabic a întrebat dacă există rezoluții, acorduri sau principii pe care Occidentul le consideră aplicabile, „sau trebuie să vă urmărim horoscopul pentru a vă ghici dorințele?”
Vucic a spus că este dispus să vorbească despre orice, dar că recunoașterea Kosovo sau a apartenenței sale la ONU este pur și simplu „inacceptabilă”. Înainte de a se discuta orice altceva, Pristina ar trebui să-și îndeplinească obligația de a înființa o comunitate de municipalități sârbe, „dar nu cred că vor face asta vreodată”, a adăugat el.
Totodată, Escobar a cerut Pristinei să facă acest lucru, ca fiind o obligație de la care nu se poate eschiva, dar partidul lui Kurti a refuzat public. Moscova a avertizat guvernul etnic albanez că „se joacă cu focul”.
Între timp, premierul albanez, Edi Rama, a descris cererea Serbiei drept „suprarealistă”, adăugând că provincia „Kosovo a fost o dată și pentru totdeauna eliberată de Serbia”, în urmă cu mai bine de 20 de ani. Partidul lui Kurti susține o „Albania mai mare” care ar include Kosovo, precum și zone din Muntenegru, Grecia și Macedonia de Nord.