BUCUREȘTI, 5 dec -Sputnik. Ani de-a rândul, România și Bulgaria au fost ținute într-o zonă gri a Uniunii Europene: membri, dar totuși fără drepturi depline, șantajați de diverse mecanisme de verificare și control, ținuți la distanță, priviți mai degrabă ca niște intruși.
Că a fost vorba de zona Schengen, de integrarea în Euro de procedurile umilitoare de tip MCV, sau pur și simplu de declarații politice și de presă vestice, imaginea construită a fost cea unei Uniuni Europene în două viteze: Vestul și...restul.
Tăcute și umile, atât România cât și Bulgaria au acceptat criticile, și-au făcut autocritica și au îndeplinit obiectivele trasate de către Comisia Europeană, fiind exemple de subordonare politică, economică și ideologică în interiorul Uniunii Europene, în speranța că acest lucru va rezolva statutul de membru second-hand al UE.
Acum aderarea la Schengen ar fi cele pentru două state o garanție suplimentară că nu vor fi lăsate în urmă, după ce furtuna geopolitică declanșată de criza din Ucraina va trece. De aceea, chestiunea Schengen se pune de data aceasta cu o evidentă miză geopolitică: vor fi cele două state pe deplin integrate în spațiul UE? Sau vor fi două ”vagoane debarasabile” la o nouă împărțire a lumii?
Patru scenarii se prefigurează în ceea ce privește Consiliul JAI din 8 decembrie. Primul scenariu, cel mai fericit pentru politicienii euro-atlantici de la București și Sofia, este, desigur, integrarea celor două state în zona Schengen, fără nicio condiție și fără niciun mecanism suplimentar de control.
Acest lucru va fi confirmarea integrării celor două state și a regiunii în proiectul UE. Odată deplin integrate România și Bulgaria, inclusiv Balcanii de Vest vor primi un semnal că sunt de un interes geopolitic major pentru Bruxelles și...Washington (căci UE nu este o realitate politică independentă de SUA, după cum s-a văzut foarte clar mai ales în ultimul an de zile.
Al doilea scenariu, pozitiv, dar cu semne de întrebare, ar fi primirea în Schengen sub condiții suplimentare, prin înlocuirea MCV-ului cu alt mecanism de control. Acest lucru ar fi un semnal negativ cu privire la voința Vestului de a prelua cu adevărat controlul în Balcani.
Al treilea scenariu este cel al ”decuplării” Bulgariei de România, cu o Românie care să intre în Schengen, dar o Bulgarie care să nu o facă.
Acest scenariu, deși poate fi unul flatant pentru București ar fi de fapt un semnal puternic că UE nu are interesul de a investi geopolitic în sud-estul Europei: Practic relevanța Schengen ar fi rezumată la frontiera cu Ungaria a României, în contextul în care Ungaria are propriul său joc geopolitic atât în UE cât și în regiune. Iar statutul de outsider al Bulgariei nu va face decât să îngroape „european dream” în Balcani.
Ultimul scenariu, al patrulea, este cel al respingerii aderării pentru cele două state. Efectul? Un semnal clar că Vestul pune ”restul” balcanic pe masa geopolitică de negocieri.